Diferența mare între prețul gazelor la bursă și tariful plătit de clienții Moldovagaz a servit drept oportunitate pentru câteva companii din domeniul energetic. Profitând de posibilitatea de a cumpăra gaze de la bursă la prețuri de cel puțin două ori mai mici decât cel inclus în tarif, cinci companii, necunoscute până la începutul acestui an, au devenit peste noapte jucători importanți pe piața de furnizare a gazelor. Afacerea le-a adus, în doar câteva luni, venituri de sute de milioane de lei. Cutia Neagră PLUS a analizat cele întâmplate și vă dezvăluie cine sunt principalii beneficiari ai crizei gazelor din Moldova. 

Ușa pentru afaceri profitabile pe piața liberă de furnizare a gazelor s-a deschis în ianuarie 2023, când prețurile gazelor vândute la bursă au înregistrat o scădere de până la 700 de dolari pentru o mie metri cubi. Prețurile au continuat să se reducă, iar în luna mai, gazele au ajuns să fie vândute la 300 de dolari pentru o mie de metri cubi. 

Consumatorii finali însă nu au putut să se bucure de aceste reduceri. Ei au continuat să plătească tariful de peste 1.400 de dolari pentru o mie de metri cubi stabilit de ANRE în septembrie 2022. Prețul reglementat a fost micșorat abia la începutul lui iunie curent. 

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a explicat cum a apărut prăpastia dintre prețurile de pe piață și tarifele stabilite de ANRE.

„Anul trecut, vara în special, tariful pe care noi l-am achitat nu acoperea costul de achiziții și s-au format devieri tarifare. Noi am plătit pentru gaz mai puțin decât a cheltuit Moldovagaz ca să îl cumpere”, a spus Sergiu Tofilat. „Prin urmare, noi am rămas datori, s-au format niște devieri. În tariful actual, 6 lei 50 de bani este partea ce ține de recuperarea devierilor tarifare.”

De această situație s-au grăbit să profite cinci companii private, care activează pe piața liberă de furnizare a gazelor. Având posibilitatea să cumpere din exterior gaze la prețuri de două sau chiar de patru ori mai mici decât cele incluse în tarifele pentru Moldovagaz, aceste firme au convins mai mulți consumatori mari să cumpere gaze de la ele. E vorba în special de marile uzine și fabrici, companii private, precum și de stat. Furnizorii alternativi propun companiilor prețuri de până la două ori mai mici decât cele oferite de Moldovagaz.

Obligați să care povara devierilor

Fenomenul a alarmat autoritățile încă în aprilie 2023. Ministerul Energiei a semnalat, într-o notă remisă ANRE, că tot mai mulți consumatori industriali au început să treacă la furnizorii de pe piața liberă. În consecință, consumatorii casnici și non-casnici care cumpără în continuare gaze la prețuri reglementate sunt obligați să care povara devierilor negative din anul trecut.

Situația era cu atât mai nedreaptă, cu cât tocmai aceste companii mari care au decis să plece de la Moldovagaz la alți furnizori care vindeau metanul mai ieftin au fost cei care în vara lui 2022 au consumat cel mai mult gaz.

„Ponderea consumului industrial din consumul total este în jur de 20%. Această informație o găsim în rapoartele ANRE”, a spus Tofilat. „Cu siguranță, sectorul industrial a beneficiat de tarife mai ieftine anul trecut. Deci, ei, la fel, ar trebui să întoarcă aceste devieri tarifare.”     

În perioada aprilie - septembrie 2022, conform informațiilor oferite de ANRE, consumatorii industriali au consumat aproape 60% din volumul total de gaze furnizat de Moldovagaz. 

Industriașii au început să migreze spre piața liberă la începutul anului 2023. În ianuarie - mai 2023, perioadă în care s-au prăbușit prețurile la bursă, Direcția furnizare gaze a Moldovagaz a înregistrat 94 de solicitări din partea consumatorilor industriali pentru schimbarea furnizorului. 

Dintre cele 94 de companii, 18 și-au reziliat contractele cu Moldovagaz. În cazul acestora, devierile tarifare constituie 73,7 milioane de lei. Alți 56 de consumatori non-casnici au solicitat reducerea volumelor de gaze contractate de la Moldovagaz. 

În cazul acestora, au fost înregistrate devieri tarifare în valoare de 72,5 milioane de lei. O parte din industriași au demarat procesul de schimbare a furnizorului după decizia Comisiei pentru situații excepționale care îi obliga să-și plătească, mai întâi, devierile tarifare.

Prețul gazelor cumpărate de Energocom

Neajustarea la timp a tarifelor nu este singurul motiv pentru care astăzi avem facturi atât de mari la gaze. O altă cauză este prețul înalt la care Energocom a cumpărat, din împrumutul de la BERD, cele circa 600 de milioane de metri cubi de gaze în toamna anului trecut. Cantitatea procurată de stat pentru a trece cu bine de iarnă ne-a ajuns și pentru primăvară și, probabil, pentru toată vara.  

„Conform hotărârii de guvern, trebuie să ajungem la un moment în care să avem aproximativ două luni de rezerve de gaz. Anul trecut, am aprobat rezerva strategică de 21 de milioane, înțeleg că acum guvernul a crescut-o la peste 40 de milioane”, a spus secretarul general al Aparatului președintelui, Andrei Spînu, pentru Cutia Neagră. „Deci, din 100 de milioane, dacă 40 rămâne acel stoc strategic, mai rămân 50 de milioane, consumul pe timp de vară este de aproximativ 26-27 de milioane.”

Fostul director ANRE, Octavian Calmîc, a calculat diferența dintre prețul de achiziție al Energocom și cel al gazelor procurate la burse în perioada ianuarie-mai 2023.   

După estimările sale, prețul gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz au depășit prețurile de la bursă cu peste 200%. În februarie-martie, gazele vândute de Energocom au depășit chiar și prețurile gigantului rus Gazprom.  

Mai exact, în ianuarie, Energocom a vândut gaze la Moldovagaz cu 60% mai mari decât prețurile la bursă, în februarie - cu 81%, în martie - cu peste 200%, în aprilie - cu 40% și în mai cu 209%. 

Costul înalt al gazelor vândute de Energocom către Moldovagaz de la începutul anului 2023, potrivit lui Octavian Calmâc, se explică prin procurările exagerate ca volum și preț.

„Și aceste achiziții își au efectul în timp pe întreg parcursul anului 2023. Pentru că Energocom acum, după evidența sa contabilă, nu poate să livreze gaze conform prețurilor de la bursele internaționale pentru că el are intrări foarte scumpe”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Ceea ce poate să facă este să dilueze acel preț prin noi achiziții. Până nu scapă de stocurile scumpe, Energocomul nu poate să livreze gaze naturale ieftine… Deci, noi acum trebuie să recompensăm acele decizii financiare care au fost luate de către echipa de achiziționare.”

În prezent, în Republica Moldova există 25 de companii care dețin licență eliberată de ANRE pentru furnizarea gazelor naturale pe piața nereglementată. 

Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz

Majoritatea firmelor care își desfășoară activitatea astăzi pe piața liberă au fost deschise în perioada 2019-202o. Condițiile care au favorizat apariția lor sunt explicate de către expertul Sergiu Tofilat prin edificarea infrastructurii necesare. 

„În 2019, dacă vă aduceți aminte, în a doua jumătate a anului, a fost modernizat gazoductul transbalcanic, pentru a putea lucra în regim revers. Deci, începând cu 2019, au apărut posibilități de la alți furnizori. În 2021, în octombrie, a fost dat exploatare gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Deci, a apărut încă o cale de unde poți să aduci gaz din altă parte decât Gazprom. Deci, a apărut infrastructura necesară ca să poți aduce gaz.”    

Chiar dacă afacerea cu gaze poate fi foarte profitabilă, dintre cele 25 de companii licențiate, doar cinci sunt active. Toate astea au reușit să încheie contracte cu Moldovagaz pentru transportarea gazelor.  

„Mulți dintre ei, așa cum am spus, nu au contracte de distribuție, de utilizare a rețelelor de distribuție a companiilor din grupul Moldovagaz. Prin urmare, ei nu pot să aibă în portofoliu clienți nici industriali și nici consumatori casnici”, a spus fostul director al ANRE, Octavian Calmâc.

„Cu toate acestea, există câteva de companii care au setul de documente, contracte cu Moldovagaz pentru transport și distribuție de gaze naturale și desfășoară astfel de activitate. Sunt în jur de cinci companii, care, în prezent, concurează pe piața liberă a gazelor naturale și vânează în sensul bun al cuvântului, vânează clienți industriali, consumatori mari de gaze naturale, oferindu-le prețuri competitive de piață.”

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, susține că societatea moldo-rusă nu a favorizat nicio companie care își desfășoară activitatea pe piața liberă.  

„Precis, Moldovagaz nu le-a oferit favoruri în încheierea acestor contracte, sau adresarea către noi sau către… sau căutarea consumatorilor”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

 Așa a fost conjunctura pieței. Și, evident, aceste companii au avut relații cu traderii europeni și au văzut această oportunitate, această posibilitate. Și-au găsit consumatorii, profitând de scăderea prețurilor de pe piață. Cred că au fost mai activi, mai inventivi.  

Cele cinci companii sunt Transautogaz SRL, Rotalin Gaz Trading SRL, Natural Gaz DC SRL, Național Power Corp SRL și SD Energy Engineering Grup SRL. În afară de Rotalin Gaz, cele patru companii au obținut licență pentru furnizarea gazelor la sfârșitul anului 2019 - începutul anului 2020. Pe atunci, prețul gazelor la bursă era foarte mic și concurențial cu cel oferit de Gazprom.  

Firmele au început să vândă gaze pe piața liberă încă în 2020, dar și-au suspendat activitatea la un an și jumătate. În vara anului 2021, prețul la gaze pe piața globală a atins maximul istoric de 585 de dolari pentru o mie de metri cubi, de 4,5 ori a mai mult față de 2020. În aceste condiții, firmele și-au pasat clienții către Moldovagaz, furnizorul de ultimă opțiune. 

„Vânează doar consumatorii industriali”

Conform informațiilor oferite de ANRE, cele cinci companii au astăzi o cotă modestă pe piața furnizorilor de gaze - circa 3% din volumul de gaze furnizate consumatorilor industriali în primele trei luni ale anului 2023. 

Transautogaz are 1,8%, Rotalin Gaz Trading S.R.L – 1%, iar celorlalte trei - SD Energy Engineering Grup, Natural Gaz DC și Național Power Corp - le revin - 0,2%.

Președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă însă că cele cinci companii își sporesc cota de piață în fiecare zi și vânează doar consumatorii industriali. Echivalentul în bani al cotei acestor companii constituie pe moment peste jumătate de miliard de lei.

„Puteți să ne spuneți cât alcătuiește cota celor cinci companii care vând gaze pe piața liberă? - Vorbim despre aceste cote care se referă doar la consumatorii industriali. Pentru că, pe moment, consumatorii casnici nu au migrat sau nu și-au schimbat furnizorul, să migreze către furnizori alternativi”, a spus președintele Consiliului de administrație a Moldovagaz, Vadim Ceban.

„Eu am menționat cota 5% pe moment, reieșind din volumele care sunt planificate de către consumatorii care au plecat de la noi. Deci, au avut un volum planificat la Moldovagaz. Și, evident, când s-a schimbat furnizorul, volumele acestea au migrat către alt furnizor. Reieșind din volumele pe care le avem circa 90 de solicitări de schimbare a furnizorului, înainte de aprobarea deciziei de către Comisia pentru Situații Excepționale, cota lor era cam de 5% după calculele mele.”   

A obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota

Cel mai important din cei cinci jucător pe piața liberă este Transautogaz. Aceasta a fost deschisă în 2011 de către Moldovagaz și este specializată în comercializarea gazelor naturale comprimate pentru autovehicule. Astăzi, compania-fiică a Moldovagaz deține o cotă de piață de 1,8 %.

Firma a obținut licența pentru furnizarea gazelor către consumatorii finali în februarie 2020, odată ce apăruse oportunitatea de a cumpăra gaze pe piața liberă. Potrivit surselor Cutiei Negre, Moldovagaz a obținut licență pentru compania pentru a-și menține cota pe piață în raport cu companiile care îi făceau concurență. Transautogaz a devenit vânzător angro pentru companiile retaileri -  SD Energy Engineering Grup și Natural Gaz DC.   

În 2023, Transautogaz a cumpărat gaze de la filiala slovacă a offshorului elvețian DXT Commodities SA, trader de energie electrică și de gaze la nivel mondial. De asemenea, a făcut achiziții și de la firma ERU Europe Gmbh, de la care a cumpărat cantități impresionante și Energocom, în toamna anului 2022. 

Spre deosebire de concurenții săi, Transautogaz a început să cumpere gaze chiar de la începutul anului 2023. De exemplu, în ianuarie, a achiziționat gaze la prețul de 19,6 lei pentru un metru cub, cu zece lei mai ieftin decât tariful stabilit de ANRE. La mijlocul lunii mai, compania-fiică a Moldovagaz a reușit să cumpere gaze la prețul de 11,12 lei.  

Al doilea furnizor pe piața liberă este Rotalin Gaz Trading SRL, cu o cotă de 1%.  Rotalin Gaz Trading SRL este proprietatea unei companii înregistrate în Liechtenstein. Spre deosebire de concurenții săi, Rotalin Gaz a obținut licențe pentru furnizarea și distribuția gazelor naturale încă în 2010. 

Firma a început să achiziționeze gaze de la traderii europeni în martie, cu 14,61 de bani pentru un metru cub de gaz, ajungând să cumpere în luna mai un metru cub de gaz cu 10,94 lei.  

Reprezentanții companiei au refuzat să discute cu reporterul Cutiei Negre.

Vicol a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz

O altă companie care vinde gaze industriașilor este Natural Gaz DC SRL, deținătoare a licenței de furnizare din noiembrie 2019. Acționar majoritar al acestei firme este Arcadie Vicol. El este cunoscut pentru funcțiile pe care le-a deținut în cadrul Moldovagaz în perioada guvernării Partidului Democrat. 

Mai exact, între 2015 și 2019, Vicol a fost consilier al vicepreședintelui Consiliului de Administrație al Moldovagaz, iar între 2015 și 2017, a fost responsabil de activitatea nereglementată la Chișinău-Gaz. Numele lui Arcadie Vicol este asociat cu cel al fostului președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. 

Acum el nu vrea ca numele său să fie asociat cu oligarhul fugar și susține că succesul său din afaceri se datorează doar forțelor sale proprii.  

Vicol este asociat în compania de furnizare a gazelor cu Artur Pantaziev. Firma lor și-a început activitatea în septembrie 2020 și a reușit, până în iulie 2021, să vândă gaze pe piața liberă la 34 de clienți.

În iulie 2020, Natural Gaz DC SRL a denunțat Moldovagaz și Ialoveni-Gaz la ANRE pentru faptul că refuzau să presteze companiei lui Vicol servicii de distribuție și transportare a gazelor.   

„Noi am achiziționat de aici, de pe piață în 2020- 2021. Nu vrem să dăm denumirea agentului economic, pentru că nu este corect”, a spus Vicol. „Există un acord de confidențialitate între companii și noi trebuie să îl respectăm. Și asta a fost anul 2020-2021, o perioadă, după care noi ne-am stopat, deoarece prețurile au crescut și au crescut dramatic. Noi pe toți clienții pe care i-am atras și au lucrat cu noi, non-casnici, i-am trecut la Moldovagaz.” 

Începând cu aprilie 2023, Natural Gaz a importat metan de la compania românească B&D World Trading. Firma lui Vicol a cumpărat în aprilie primele volume modice cu 9,74 lei pentru un metru cub, ca în luna mai să importe gaze cu 8,74 lei pentru un metru cub.     

La sfârșitul lunii mai, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat o decizie prin care a obligat consumatorii ce vor să plece pe piața nereglementată să își plătească mai întâi devierile tarifare. Ca răspuns, Natural Gaz a făcut un demers către Comunitatea Energetică prin care a solicitat să se pronunțe pe marginea deciziei autorităților moldovenești.

„Decizia respectivă nu ne vizează pe noi cât vizează toți consumatorii din Republica Moldova. Decizia respectivă a condiționat trecerea consumatorului de la un furnizor garantat către pe piața liberă”, a afirmat Vicol. „A impus o plată pentru devierile financiare acumulate de consumatorii garantat. Și atunci când dvs. în calitate de consumator fizic vreți să treceți la noi, Dvs. anunțați Moldovagaz și Moldovagaz, în baza deciziei respective, vă înaintează un cont și vă spune că ați acumulat atâtea devieri financiare care să le achitați. Asta a fost făcut prin derogare de la legea 108, care spune clar că consumatorii trec fără o plată suplimentară de la un furnizor la altul și taxă pentru asta nu se percepe. Asta este scris inclusiv în Pachetul 3 Energetic. Noi nu am contestat decizia respectivă, noi doar am sesizat Comunitatea Energetică de existența unei astfel de decizii și am cerut ca ei să se pronunțe pe baza deciziei respective.”  

Firma despre care s-a vorbit cel mai mult

Firma de furnizare a gazelor pe piața liberă despre care s-a vorbit cel mai mult în ultima vreme este SD Energy Engineering. Aceasta a fost asociată de mai multe surse cu familia lui Alexandru Dodon, fratele fostului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. 

Procuratura Anticorupție a precizat pentru Cutia Neagră că desfășoară acțiuni de urmărire penală, sub toate aspectele, în cazul lui Alexandru și al lui Igor Dodon. Reporterul Cutiei Negre nu a reușit să îl contacteze pe fratele fostului președinte pentru a obține poziția acestuia. 

Alexandru Dodon a fost unul dintre cei doi complici în dosarul pentru îmbogățire ilicită deschis pe numele lui Igor Dodon, care au reușit să părăsească teritoriul R. Moldova în vara anului trecut. În ianuarie 2023, prin intermediul Interpol, s-a stabilit că locul aflării lui Alexandru Dodon este în Rusia. În urma verificărilor, s-a mai stabilit că el este și cetățean al Federației Ruse, i s-a comunicat motivul documentării și i s-a permis să plece. 

În cazul SD Energy Engineering, procurorii au început urmărirea penală pe 8 decembrie 2021 pentru gestionarea frauduloasă a procesului de furnizare a gazelor naturale în perioada 2020 - 2021 către diverși agenți economici, inclusiv întreprinderi și societăți cu capital de stat, soldată cu devalizarea finanțelor publice.

Procurorii susțin că persoane din anturajul fostului președinte Igor Dodon, urmărind scopul să obțină profit din activitate economică în sectorul energetic, cu concursul unor persoane din organele de conducere ale SA Moldovagaz, au determinat administratorii mai multor întreprinderi în care statul este fondator să procure de la SD Energy Engineering Group gaze naturale la prețuri mai mari, comparativ cu prețurile oferite direct de furnizorii de gaze naturale, precum SRL Transautogaz, afiliată SA Moldovagaz. 

SD Energy Engineering a fost deschisă la sfârșitul anului 2019 și a primit licența pentru furnizarea gazelor naturale în aceeași zi cu Transautogaz. După o pauză de aproape un an și jumătate, SD Energy Engineering a început din nou să vândă gaze, potrivit site-ului său web, la șapte agenți economici, inclusiv două societăți cu capital majoritar de stat - Fabrica de Sticlă și SA Franzeluța.   

Pe de altă parte, directorul SA Franzeluța, Beșliu, a spus că în prezent întreprinderea nu mai cumpăra gaze de la SD Energy Engineering.   

În martie 2023, SD Energy Engineering a cumpărat gaze de la compania bulgară Axpo Bulgaria EAD, subsidiară a unei companii elvețiene care se ocupă de vânzarea energiei electrice și a gazelor naturale. Axpo Bulgaria vinde energie electrică în Grecia, Macedonia, Serbia, România și Turcia.

Numele asociaților SD Energy Engineering nu spune mare lucru la prima vedere - Olesea Gorun - 50% și Alexandru Chiriac - 50%. În decembrie 2019, Chiriac și-a vândut acțiunile dintr-o altă companie Ecaterinei Dodon, soția lui Alexandru Dodon, și a deschis împreună cu Olesea Gorun SD Energy Engineering. 

Alexandru Chiriac a figurat în calitate de asociat al SD Energy Engineering până la sfârșitul lunii februarie 2022, când Olesea Gorun a devenit asociat unic în cadrul companiei.   

Fostul partener de afaceri al lui Alexandru Chiriac, Ruslan Gorun, spune acum că și-a ridicat firma singur începând din 2020, fără niciun fel de sprijin din partea lui Alexandru Dodon.  

„Ce să vă spun despre companiile de stat?... Prețul cu care vindeam noi gaze… Nu doar noi am vândut companiilor de stat… Au fost mai multe companii. Dar nu știu de ce și-au adus aminte numai de mine”, a spus Gorun. „Sunt mai multe companii care au furnizat în perioada ceea [2020-2021]. Și au cumpărat gaze cum am cumpărat noi. A ieșit că unele companii… Noi am făcut oferta la mai multe companii... Sunt unele companii au acceptat. Am discutat, am mers la negocieri. Dacă ar fi fost ilegalități, organele de control s-ar fi autosesizat de mult. Ele s-au autosesizat, au verificat…  Într-adevăr, cu noi, companiile de stat au avut o economie colosală, numai pe baza noastră. Nu am făcut niciun fel de șmecherii sau am fost influențat de către oameni politici. Asta este absurd.” 

Ruslan Gorun a refuzat să vorbească despre relațiile partenerului său de afaceri cu  Alexandru Dodon, lăsând să se înțeleagă că acestea îl privesc doar pe Alexandru Chiriac: „Eu cu dl Chiriac suntem prieteni, nu știu, din anii studenției, vreo 20 de ani, foarte de mult. Ce pot să vă spun? Noi trăim într-un stat liber. Să spun ce a făcut dl Alexandru Chiriac, că s-a întâlnit sau a vândut... eu nu am idee ce a făcut. Eu pot să răspund de mine. Dar însăși compania a fost fondată evident de noi doi, mai exact, de soția mea și el”.

Alexandru Chiriac a refuzat să vorbească cu reporterul Cutiei Negre. 

Președintele Consiliului de administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban, a calificat acuzațiile despre implicarea sa în afacerea SD Energy drept niște aberații: „Astea sunt aberații. Nu am nicio conexiune. Mai mult, în 2020, la care se face referință, am văzut diferite publicații la acest capitol, au mai fost câteva companii care au activat pe piață, nu doar SD Energy. Nu am nicio conexiune. Deci, toți au condiții egale și acest lucru se poate de verificat”. 

În primul trimestru  al anului 2023, cota de piață a companiilor SD Energy Engineering Group SRL conform informațiilor oferite de ANRE este de 0,2%.

National Power Corp. SRL este o companie fondată de Zernoff SRL, care aparține actualmente unui fost asociat al firmei, Gheorghi Cozoveachin. Actualmente, aceasta furnizează gaze la 14 agenți economici, printre care SA Incomlac, SA JLC, Efes Vitanta Moldova Brewery, Balkan Pharmaceuticals și Fabrica de unt din Florești.      

Conform informațiilor obținute de Cutia Neagră, National Power Corp. a efectuat patru tranzacții de procurare a gazelor în perioada aprilie-mai, cumpărând gaz la prețul de 15 lei pentru un cub de la o companie slovacă, TradexpoService, specializată în comercializarea gazelor naturale în Europa Centrală și de Est. 

Managerul companiei a acceptat inițial să ofere un interviu reporterului Cutiei Negrei, după care a refuzat să mai răspundă la telefon.

Reprezentanții firmelor care vând gaze pe piața liberă au refuzat să își spună prețurile. Șeful Moldovagaz însă a afirmat că acestea variază între 11,5 și 14 lei pentru un metru cub de gaz.  

„Sunt prețuri diferite și depind de contracte. Sunt contracte în care se indică prețul pentru ziua următoare”, a spus Vadim Ceban.

„Sunt contractele unde se indică prețurile pentru luna următoare. Și dacă vorbim care sunt prețurile pe moment, acestea variază pe piața noastră sunt între 11.500 de lei pentru o mie de metri cubi și 14.000 de lei. Depinde de ruta de transport, depinde de furnizor, depinde de unde cumpără aceste gaze și, respectiv, de volumul de consum.”

Gaz mai ieftin pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia

Pe 25 aprilie, fugarul Ilan Șor a anunțat pe pagina sa de Facebook despre faptul că a obținut acordul și confirmarea unui tarif special pentru gaze și energie electrică, pentru Orhei, Găgăuzia și Taraclia.

„Vom acționa după următorul principiu – vom crea o întreprindere, care va semna contracte cu consumatorii finali, locuitori ai regiunilor Găgăuzia, Orhei și Taraclia. Ținând cont de prețul pe care l-am obținut, le garantez consumatorilor noștri un tarif nu mai mare de 12 lei pentru gaz și nu mai mult de 1,5 lei pentru energia electrică”, a spus Șor.

Însă procesul de emitere a licențelor pentru furnizarea gazelor a fost suspendat în urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale pe 4 mai 2022. 

Secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu, fost viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în Guvernul Gavrilița, a explicat adoptarea acestor decizii pentru a lua asigurări ca pe piață să nu intre anumite companii care să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

„Pentru că la acea etapă, dacă vă aduceți aminte, apăruse tot felul de speculații, de la fugarul Șor, sau de la... inclusiv de la una dintre aceste companii, care spuneau că ar fi gata să aducă gaz nu știu de care, nu știu, în anumite zone, una dintre aceste firme chiar a depus documentele”, a spus secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Andrei Spînu. 

Inclusiv chiar era o anumită situație în care anumite companii din zona transnistreană voiau să obțină licență.

Abia pe 30 mai, ANRE a reacționat la discuțiile publice despre inechitatea dintre consumatorii care au optat pentru furnizorii de pe piața reglementată și cei care au rămas la prețurile reglementate.

Într-un comunicat publicat pe site-ul agenției se menționează că, în urma unor discuții cu Ministerul Energiei, s-a constatat că legislația în vigoare nu îi permite Agenției să stabilească un mecanism de distribuire a sarcinii de compensare a devierilor tarifare către toți consumatorii.

În consecință, pe 31 mai, Comisia a luat acțiuni pentru asigurarea unui mecanism echitabil de recuperare a devierilor financiare de la toți consumatorii finali. La aproape o săptămână, ANRE a aprobat reducerea tarifului de la 29 la 18 lei. 

Această investigație a fost realizată în colaborare cu Rise Moldova.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.