Oligarhii fugari Ilan Șor și Sebastian Ghiță au devenit arhitecții schemelor de destabilizare și de subminare a statului în Moldova și România   

Propaganda rusă pătrunde tot mai intens în spațiul informațional al UE via Moldova. Invazia rusă din Ucraina a determinat mutații atât în discursul exponenților pro-Kremlin, cât și în modul de operare al acestora. Oligarhii, personajele politice și liderii de opinie de pe cele două maluri ale Prutului și-au coagulat forțele pentru a desfășura acțiuni psihologice cu scopul de a modela percepția publică despre războiul din Ucraina și pentru a compromite procesele democratice și instituțiile statului de drept.  

Până la războiul din Ucraina, Sputnik Moldova era principalul vehicul media care răspândea sistematic dezinformări rusești în România. Interzicerea sa în Moldova în 2022 a obligat Kremlinul să își diversifice canalele de propagare a știrilor false și să mobilizeze grupuri de influență dirijate de oligarhii din cele două state.

Punctul de inflexiune a fost suspendarea licențelor de emisie a celor șase posturi asociate Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și Partidului Șor, pe 16 decembrie 2022 - Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6 și Orhei TV.

Acesta a fost momentul în care propaganda prorusă din Republica Moldova și România s-a develalat, iar actorii și mijloacele lor de dezinformare au acționat la unison.  

Pe 28 februarie 2023, deputata Marina Tauber a intrat în direct la emisiunea de prime-time „Punctul culminant” a postului România TV (RTV) de la București. Vicepreședinta Partidul Șor a vociferat tezele specifice propagandei ruse pe fondul protestelor de destabilizare pe care le conducea la Chișinău împotriva guvernării proeuropene. 

RTV este un post de televiziune din România patronat de un controversat om de afaceri și politician fugar, Sebastian Ghiță. În octombrie 2022, el a fost trimis în judecată în absență pentru trafic de influență și instigare la fals într-un dosar penal. Patronul RTV se ascunde din 2016 la Belgrad, la fel cum și liderul Partidului Șor, Ilan Șor, a fugit în Israel în 2019. 

Din 2016, România TV este unul dintre cele mai sancţionate posturi de televiziune din statul vecin din cauza abaterilor de la respectarea standardelor etice şi prevederile Codului Audiovizualului. 

În ultimii ani, România TV a promovat narațiuni ale teoriei conspirației care se presupune că dezvăluie „statul paralel”, ingerința filantropului american George Soros și a corporațiilor în sistemele politice, civile românești.

România TV a fost înființată în 2011 de către omul de afaceri și deputatul Partidului Social-Democrat, Sebastian Ghiță. Postul s-a tabloidizat rapid și în 2016 a devenit lider de audiență pe nișa televiziunilor de știri, situându-se în topul primelor televiziuni din România. 

Facturile, ca armă anti-guvernamentală

Marina Tauber a spus la România TV în interviul din februarie 2023 că Guvernul Republicii Moldova are datoria să plătească facturile cetățenilor la gaze și electricitate, fără să menționeze cauza acestor scumpiri și legătura directă cu invazia militară rusă în Ucraina.

Partidul Șor a încercat la acea vreme să exploateze nemulțumirile cetățenilor după șantajul energetic aplicat de Rusia împotriva Republicii Moldova. Formațiunea evită în mod premeditat să vorbească despre invazia rusă în Ucraina, care a declanșat scumpirea gazelor la nivel mondial.

„Facturile și serviciile comunale au devenit o adevărată povară pentru toți moldovenii de când brusc și radical s-a scumpit gazul pentru țara noastră. În această situație ne-au adus cei care sunt astăzi la guvernare”, a declarat Tauber.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției, Marina Tauber s-a numărat printre principalii organizatori ai protestelor Partidului Șor cu scopul de a răsturna prin acțiuni de stradă guvernarea pro-europeană de la Chișinău.

În cadrul aceleiași apariții TV, Tauber a invocat falsul conform căruia guvernarea proeuropeană de la Chișinău este împinsă de Occident să implice Republica Moldova în războiul din Ucraina.

„Având în vedere agresivitatea cu care președinta Maia Sandu și partidul ei care este la guvernare tratează problema războiului, noi am venit să transmitem [mesajul] din partea tuturor cetățenilor că nu vrem război. Să spunem nu războiului în Moldova! Și în România i s-a spus [Maiei Sandu] că noi nu trebuie să ajungem la un astfel de scenariu! [...] Ei [proeuropenii] au sărăcit țara noastră și vor să o implice în război”, a spus Tauber.

Vicepreședinta Partidului Șor a adăugat că Moldova trebuie să „rămână independentă, suverană și neimplicată într-o alianță cu NATO [...], care poate să ne aducă război și schimbări geopolitice” și că orice „astfel de opțiune trebuie supusă unui referendum”. 

Moscova invocă constant referendumul ca soluție pentru determinarea cursului de politică externă a Republicii Moldova.

Tema suveranității, alături de cea a ruperii oricăror legături cu UE și NATO, sunt narațiunile centrale ale propagandei ruse în Moldova, împachetate în funcție de context. Pretinsul „colonialism” practicat într-un „spirit imperialist” de către SUA și UE asupra țărilor care vor să adere la UE și NATO sunt teme ventilate frecvent de către propaganda rusă atât în Republica Moldova, cât și în România sau alte țări europene. 

Cătălin Gomboș, redactorul-șef al portalului Veridica din România, o media specializată pe demontarea dezinformărilor, a explicat asocierea dintre exponenții propagandei ruse din Moldova și promotorii discursului anti-occidental din România. El a precizat că atât interesele Marinei Tauber și ale Partidului Șor, cât și ale postului România TV, au coincis în privința demonizării Occidentului.

„Personajele toxice sunt promovate în general de presa toxică, în condițiile în care aceasta difuzează de ani de zile aceleași tipuri de narațiuni - de exemplusuveraniste sau de contestare a valorilor care stau la baza democrațiilor liberale”, a spus el. 

„Există tematici comune și sunt promovate agende similare. Probabil că în unele cazuri este vorba și de un anumit grad de responsabilitate – de dragul obținerii unei audiențe rapide se caută personaje care promovează mesaje ce atrag un anume tip de public”, a adăugat Cătălin Gomboș. 

La câteva zile distanță după intervenția Marinei Tauber și după o serie de critici succesive privind promovarea tezelor Kremlinului în România, postul TV a emis un comunicat pe 1 martie în care a încercat să se disocieze de falsurile vociferate de Tauber pe tot parcursul emisiunii.

„Asigurăm publicul că România TV nu a fost și nu va fi o platformă unde ideile putiniste să poată fi expuse. România TV nu împărtășește idei antidemocratice și destabilizatoare, iar pe viitor vor fi aplicate criterii mult mai stricte în selectarea invitaților și în ceea ce privește toleranța moderatorilor față de anumiți invitați și ideile lor. România TV este și va fi prin toți jurnaliștii săi și prin politica editorială promovată puternic atașată valorilor europene și euroatlantice”, a precizat postul RTV în ciuda faptului că principalele talk-show-uri au o factură anti-UE, anti-NATO și promovează teorii ale conspirației. 

Consiliului Național al Audiovizualului din România (CNA) a aplicat o somație publică postului România TV pentru lipsa de imparțialitate și prezentarea unilaterală a poziției Marinei Tauber.

„În cadrul unui interviu [cu Marina Tauber la RTV] au fost aduse acuzații nedovedite, de natură să prejudicieze imaginea unor persoane publice din Republica Moldova și nu a fost prezentat punctul de vedere al acestora”, a precizat CNA de la București. 

Moldova este o țintă permanentă a Moscovei

Comisia Europeană a menționat într-un răspuns adresat reporterilor că Republica Moldova este vizată în permanență de interferența străină și de manipularea informațiilor din partea Rusiei.

„Printre principalele narațiuni rusești de dezinformare în Moldova putem enumera: Guvernul Republicii Moldova este o marionetă a SUA și a UE; Moldova va rămâne pentru totdeauna o țară candidată pentru aderarea la UE; Rușii din Moldova sunt asupriți; UE și Occidentul înarmează Moldova”, a precizat Comisia Europeană. 

O bună parte dintre aceste narațiuni ale Rusiei pot fi surprinse în intervenția Marinei Tauber la România TV și se regăsesc constant în discursurile publice ale reprezentanților Partidului Șor și ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.

Expertul în demontarea dezinformărilor și lectorul universitar, Ciprian Cucu, a explicat că cetățenii români sunt foarte expuși la astfel de manipulări care vin dinspre Republica Moldova, deoarece știu în general puține amănunte despre viața politică de la Chișinău. 

„Marina Tauber a fost prezentată la România TV ca un actor politic al unui partid care iubește poporul și spune adevăruri despre ce se întâmplă în Republica Moldova. Invitarea unor astfel de personaje în studio este mai puțin despre Moldova, cât despre România și acest anti-occidentalism”, a explicat el. 

Ciprian Cucu a adăugat că actorii pro-Kremlin din România o portretizează pe Maia Sandu ca pe o „Soroșistă” „controlată de globaliștii de la Bruxelles” și o „marionetă în mâinile Vestului”. 

„Maia Sandu este prezentată de propaganda din România ca un președinte slab, care va distruge Moldova. Populația protestează pentru că o duce rău sub regimul Maia Sandu. O altă temă este că Occidentul o forțează pe Maia Sandu să implice Moldova în război de partea Ucrainei și că ucrainenii vor să preia munițiile din Transnistria [de la depozitul de la Cobasna]”, a opinat el. 

Apariția Marinei Tauber la RTV, explică Ciprian Cucu, a venit într-un moment în care și în România se promovează intens astfel de narațiuni. 

„România TV a încercat să acrediteze ideea că atât în România, cât și în Republica Moldova, se încearcă o cenzurare a media de opoziție de către Occident și George Soros”, a mai precizat Cucu.

De altfel, după suspendarea licențelor celor șase posturi TV deținute direct sau prin interpuși de Partidul Socialiștilor și Partidul Șor, mai mulți jurnaliști de la aceste redacții au protestat în fața Casei Presei de la București, cât și a Parlamentului European de la Bruxelles împotriva unei pretinse cenzuri impuse de Maia Sandu.

Asaltul dezinformărilor asupra Maiei Sandu și conducerii proeuropene 

În România, există o serie de promotori ai narațiunilor ruse care atacă sistematic guvernarea proeuropeană de la Chișinău, în special pe șefa statului, Maia Sandu. 

Unul dintre principalii propagatori ai discursului pro-Kremlin în România este senatoarea extremistă Diana Șoșoacă. Ea este cunoscută ca un personaj apropiat de Ambasada Federației Ruse la București și o admiratoare declarată a liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. 

Într-un studiu de caz realizat de către Global Focus, Șoșoacă este prezentată ca un politician viral pe rețele de socializare unde răspândește tezele propagandei ruse. Vizibilitatea ei pe rețelele sociale este sinusoidală, dar rămâne conform studiului unul dintre cele mai influente personaje politice din România. 

Pe lângă temele interne și demonizarea Occidentului în România, Șoșoacă promovează narațiunile rusești privind neutralitatea militară a Republicii Moldova și folosirea oportunistă a poziției geografice a Republicii Moldova pentru a balansa între Rusia și Occident. 

„Pentru a supraviețui ca stat, Moldova trebuie să aibă o conducere care să-și iubească țara și poporul mai presus de propria persoană, să aibă spirit de sacrificiu. Să aibă personalități, profesioniști, care să facă o strategie și să folosească poziția geostrategică a Moldovei. Care să păstreze neutralitatea și, împreună cu România, eu, de exemplu, aș crea un pol balcanic”, a spus Șoșoacă pe 24 ianuarie la TV6. Intervenția senatoarei din România a venit atunci la doar câteva zile distanță de cea a Marinei Tauber în sens invers la RTV. 

Discursul senatoarei Șoșoacă la TV6 a cuprins întregul evantai al tezelor propagandei ruse. Printre acestea se regăsesc următoarele: „Moldova a renunțat la neutralitate și a inițiat aderarea la NATO”; „NATO este o alianță ofensivă, care a atacat Serbia în 1999”; „NATO este de fapt SUA care încalcă interesele legitime ale Rusiei de a avea o zonă tampon (Ucraina și Republica Moldova)”; „Politica Maiei Sandu de apropiere de Occident este periculoasă”; „Maia Sandu a renunțat la neutralitate, iar conducerea a vândut țara”. 

Eludarea sancțiunilor

Deși le-au fost suspendate licențele de emisie în decembrie 2022, o parte din posturile supuse sancțiunilor continuă să emită pe licențele altor posturi de televiziune. În paralel, proprietarii posturilor TV au atacat în instanță decizia Comisiei pentru Situații Excepționale privind suspendarea licențelor. În iunie 2023, Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată a patronilor. 

Astfel, TV6 produce conținuturi pentru ORIZONT TV, proprietate a SRL ARCHIDOC GROUP, o companie înregistrată într-un sat din raionul Ungheni. La rândul său, contentul NTV Moldova este difuzat pe EXCLUSIV TV. Ambele posturi sunt deținute de Publicația Periodică Exclusiv Media SRL, al căror beneficiară este Ludmila Furculiță, soția deputatului PSRM Corneliu Furculiță. 

Exclusiv Media a fost preluată de Furculiță în 2015 după ce a avut succesiv mai mulți proprietari, inclusiv pe Irina Țvic, fosta directoare a TV6 a lui Șor. Mama Irinei Țvic, Margarita Țvic, a fost căsătorită cu fostul conducător al Sputnik Moldova, Vladimir Novosadiuc. Ambii figurează în raportul Kroll, o investigație care a scos la lumină actorii implicați în dosarul „Furtul miliardului”. 

Deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale sunt valabile doar pentru perioada stării de urgență și, prin urmare, odată cu abrogarea acesteia posturile pro-Kremlin gestionate de Ilan Șor și Corneliu Furculiță își pot relua activitatea. 

Potrivit surselor din cadrul Consiliului Audiovizual, care monitorizează activitatea tuturor posturilor TV din Moldova, în prezent, zece posturi de televiziune îl promovează pe Ilan Șor și partidul său.

Printre acestea se numără „Primul în Moldova”,„Accent TV”, „TV6”, „Orhei TV”, „Orizont TV”, „RTR Moldova”, „Cinema”, „PEH TV”, „ITV” și „NTV Moldova”. 

Ilan Șor a fost condamnat definitiv pe 13 aprilie 2023 la 15 ani de închisoare. El a fost introdus în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE pe 30 mai 2023 pentru acțiunile de destabilizare în Moldova. În octombrie 2022, Șor a fost supus sancțiunilor Biroului pentru controlul activelor străine al Departamentului Trezoreriei din SUA.   

La rândul său, Marina Tauber este cercetată în două dosare penale legate de finanțarea ilegală a partidului de către un grup infracțional organizat și falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Şor.

De asemenea, Marina Tauber se regăsește în lista persoanelor supuse sancțiunilor UE alături de Gheorghe Cavcaliuc, Vladimir Andronachi, Veaceslav Platon, Constantin Botnari, Alexandr Calinin, Grigore Caramalac.

Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul International Media Support (IMS).

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.