Gazul de 10 lei promis de Ilan Șor și bașcana Evghenia Guțul locuitorilor din Gagauzia ascunde în spate o schemă sofisticată cu companii interpuse din Turcia și Germania, care duc spre un oligarh ucrainean prorus, apropiat de fostul președinte al țării vecine Victor Ianukovici și de gigantul rus Gazprom. Cutia Neagră PLUS a urmărit traseele acestei istorii pline de necunoscute și a constatat că toate drumurile duc în Federația Rusă.

Cu patru zile înainte de alegerile locale, bașcana Găgăuziei, afiliată lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, anunța cu mare fast într-un briefing că locuitorii din UTA Găgăuzia vor beneficia de gaz natural la preț de zece lei, față de 18 lei, cel din tariful Moldovagaz. Gaz la preț preferențial urma să ajungă și în raioanele Orhei și Taraclia - toate controlate de oamenii lui Șor.

„După cum am promis, în timpul campaniei electorale, noi am găsit posibilitatea de a asigura locuitorii autonomiei cu gaz natural la preț preferențial. Mult mai ieftin decât cel de pe piață. Acum gazul, pentru locuitorii Găgăuziei, va fi de două ori mai ieftin - 10 lei pentru un metru cub”, s-a lăudat Guțul într-un video postat pe pagina sa de facebook.

Șeful Moldovagaz, Vadim Ceban, spune că un astfel de preț este ireal de mic și că în ultimul an, nicăieri în Europa nu s-a găsit gaz la un asemenea preț. 

„O ofertă care propune preț de 10 lei la contor. Dacă facem un calcul invers, atunci prețul de achiziție la hotar, adică cu tot cu transport, adus la graniță, trebuie să fie 160-180 de euro. Ceea ce se propune este un preț care iese din limitele adecvate a acelor discounturi, a celor reduceri care pot fi aplicate pe piața angro a Uniunii Europene”, ne-a spus șeful de la Moldovagaz.

Cutia Neagră PLUS a investigat traseul gazului de 10 lei promis de Evghenia Guțul și a descoperit în schemă mai multe companii dubioase din Turcia și Germania, conectate la oligarhi ucraineni, Federația Rusă și Gazprom.

Din așa-zisul contract, publicat de către bașcana Evghenia Gutul, aflăm că gazul de 10 lei va fi furnizat de către o companie moldovenească anonimă din Bălți, fondată cu trei ani în urmă. Nordgaz Furnizare SRL aparține de câteva luni avocatului Alexandru Grosu, cel care a reprezentat interesele companiei Horus Energy, partenerul celor de la „Silovîe Mașinî” din Rusia, companie aflată sub sancțiuni internaționale. Horus Energy a fost în centrul mai multor scandaluri publice în ultimul an, toate legate de aprovizionarea cu tehnică de la „Silovîe Mașinî” a companiei de stat Termoelectrica. 

Niciunul dintre joburile anterioare ale lui Grosu nu a avut vreo tangență cu piața energetică. Bărbatul a ajuns în ultimul an în atenția presei după ce mașina sa și a soției au fost incendiate intenționat de două ori în parcarea blocului în care locuiesc. 

Grosu ajunge administrator și beneficiar principal al Nordgaz Furnizare cu câteva zile înainte de anunțul Evgheniei Guțul despre gazul ieftin care urmează a fi adus în Găgăuzia de această companie. În ultimele patru luni, administratorii și acționarii Nordgaz Furnizare s-au schimbat de trei ori.

Alexandru Grosu a reacționat nervos atunci când l-am sunat pentru a-l întreba detalii despre cum a ajuns în posesia companiei. 

„Eu nu prea înțeleg, dumneavoastră ce investigați? Eu cu colegii dumneavoastră am vorbit, am dat toate scrisorile. Dumneavoastră sunteți din departamentul de investigații. Ce investigați? Investigați prețul actual la Chișinău Gaz? Sau ce investigați? Ce investigați eu vă întreb? Investigați de ce prețul este mare în cealaltă parte! La revedere!”, s-a revoltat Grosu și ne-a închis.

Am mers la adresa juridică din Bălți a Nordgaz Furnizare, în speranța că vom primi mai multe răspunsuri acolo, de la angajații companiei. Surpriză însă! Nordgaz Furnizare nu are un oficiu aici. Adresa indicată în acte pare a fi una fantomă. La adresa juridică indicată pe site-ul companiei Nordgaz Furnizare SRL nu am găsit nicio astfel de companie. Erau doar depozite și o fabrică de țesături. Oamenii pe care i-am întrebat, care muncesc acolo au spus că nu au auzit despre o asemenea companie.

Rapoartele financiare arată că de la înființare și până în prezent, Nordgaz Furnizare nu a avut activitate economică. În ciuda acestui fapt, compania bălțeană spune că a semnat un contract de 16 milioane de euro cu companie turcească, Zen Solar Enerji, cea de la care ar urma să cumpere gazul ieftin pentru Găgăuzia, Orhei și Taraclia.

Aceste detalii i-au făcut circumspecți pe experții energetici. Unul dintre ei, Sergiu Tofilat, crede că acest pretins contract nu are nicio valabilitate juridică. 

„Hârtiile publicate de Guțul seamănă a fi o minciună. El nici nu se numește contract, dar „confirmation”. Nu este nici un cod fiscal al întreprinderilor: cine a semnat? poți să scrii aici orice literă vrei. Nici adresă, nici conturile bancare. Într-un contract normal, toată informația este. Telefoane de contact, e-mail - să poți suna, să poți verifica”, s-a întrebat Tofilat.

Evghenia Guțul și Alexandru Grosu au organizat un briefing pe 10 noiembrie, în care îi asigurau pe găgăuzi că acest contract este real. Cei doi au fluturat chiar cu o hârtie, care, spun ei, ar fi dovada achitării primei tranșe de 3,5 milioane de euro către compania turcească.

„Eu mă aflu aici pentru a vă informa că și compania e reală, și contractul e real și noi suntem reali. A fost prezentată și prima tranșă, care, de asemenea, este reală”, i-a asigurat administratorul Nordgaz pe locuitorii din Găgăuzia.

Vadim Ceban, șeful Moldovagaz, cataloghează acțiunile companiei Nordgaz Furnizare ca o încercare de manipulare a pieței. Așadar, Moldovagaz a solicitat Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și Consiliului Concurenței să investigheze acest caz. 

„Moldovagaz salută deschiderea pieței și intrarea pe piață a unor jucători noi. Doar că acest lucru trebuie să fie efectuat doar în condițiile legii, în condițiile de piață și în condițiile când toți participanții activează corect. Ceea ce noi vedem în ultimul timp - anumite declarații, anumite acțiuni care se întreprind, în esență nu sunt conforme cu bunele practici și legislația în domeniu, conform tratatelor la care Republica Moldova este parte. Noi vedem aceste acțiuni ca niște acțiuni de manipulare a pieței”, ne-a spus Vadim Ceban.

Răspunsurile la întrebările legate de misteriosul gaz de zece lei, le-am găsit însă nu în Moldova, ci în Turcia și Germania. Compania turcească de la care Nordgaz Furnizare își propune să aducă gaz ieftin este Zen Solar Energy. Firma a fost fondată în iunie 2022 și înregistrată într-un apartament din regiunea turistică Antalya. Oficial, Zen Solar Energy este specializată în comerțul sistemelor de energie solară, aparate de aer conditionat și cazane. În registrele fiscale internaționale Zen Solar Energy apare ca partener de afaceri a două firme rusești. Este vorba despre firma rusească OOO „SLUJBA-7”, cu un capital social de 10 mii de ruble și un singur angajat și OOO „Energhiciskie inovații”, cu un capital social de 16 mii de ruble și doi angajați. În toamna anului trecut, Zen Solar Energy a livrat către Slujba-7 șurubelnițe, clești și alte câteva fabricate din metal. Acestea sunt singurele informații despre exporturile realizate de firma turcească din momentul fondării, identificate în bazele de date deschise.  

Despre Cagdaș Avci, reprezentantul firmei care a apărut alături de Guțul și Grosu pentru a da credibilitate contractului semnat, nu am găsit nicio informație. 

„În presa străină au apărut informații că turcii (n.r. Zen Solar Enerji) nici licență nu au. Adică Șor vrea să cumpere gaz de la o firmă care nici licență nu are. Iată, să-l îndemnăm pe Șor să publice licența, să vedem dacă firma ceea într-adevăr există”, spune Tofilat.  

Și Victor Parlicov, ministrul Energiei, crede că toată această afacere cu gazul ieftin este o farsă, menită să creeze confuzie în societate. 

„Iată stă o companie turcească, care a cumpărat gaz ieftin în luna iunie. A stat și a așteptat până acum. Acum prețurile au crescut, iar ei nu vor să-l vândă scump pe piața internațională. Dar stau și așteaptă să-l vândă ieftin în Taraclia. Voi vă închipuiți așa companie și așa business turcesc?”, a spus Parlicov într-un briefing.

În schema de livrare a gazului, figurează un alt intermediar, din Germania. Conform bașcanului, compania turcească anonimă a semnat la rândul său un contract de furnizare a gazului cu o companie cu adresa juridică într-o clădire rezidențială din Heidelberg - Gas and Electricity Trading. Compania germană este deținută de Natalia Frenkel (Zaharova). La aceeași adresă din Heidelberg, Natalia Frenkel, alături de Olena Frenkel (Kompan) mai au înregistrată o altă companie în domeniul gastronomiei, MK Gastronomie Verwaltung. 

Cercetările noastre au scos la iveală o legătură strânsă între cele două doamne Frenkel și un magnat al gazului din Ucraina, apropiat de Gazprom și de fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, care în 2014 a fugit în Rusia.  

Proprietara companiei intermediare germane, Natalia Frenkel, este de asemenea administratorul companiei slovace Bulkcom. Ultima a fost fondată în 2022 de către doi ucraineni, Ilia Bondarenko și Artem Kompan.  

Artem Kompan este de fapt Artem Frenkel, dar și-a luat familia soției. Pe site-ul instanțelor de judecată din Ucraina, am găsit un proces de judecată civil de divorț, între Olena Frenkel și Arteom Kompan. Coincidență sau nu, dar Olena Frenkel (Kompan) este și numele partenerei de afaceri a proprietarei companiei germane care intermediază afacerea cu gaze ieftine promise de Evghenia Guțul.

Artem Kompan este directorul companiei IE Energhia, care, înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, era cel mai mare furnizor de gaze din Ucraina. Principalul beneficiar al IE Energhia este miliardarul ucrainean Dmitri Firtash, fost partener de afaceri al gigantului rus Gazprom și un susținător al lui Viktor Ianukovici, președintele pro-rus al Ucrainei, care a fost înlăturat de la putere în 2014. 

După fuga lui Ianukovici în Rusia, Firtash a fugit în Austria. În 2023, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) informa că activitatea companiilor lui Firtash au prejudiciat bugetul Ucrainei cu aproximativ 18 miliarde de grivne. Prin urmare, autoritățile ucrainene au confiscat mai multe proprietăți și active aparținând lui Fitash în valoare totală de peste 160 de milioane de lire sterline.

„Se primește că Șor vrea să aducă gaz rusesc printr-o firmă din Turcia și aceea să-l cumpere printr-o firmă din Germania. Șor este așa bun drug cu Putin și nu se duce să încheie direct contract cu Gazprom, dar are tocmai doi intermediari. Pentru ce?”, se întreabă retoric expertul în energie.

Deși la începutul lui noiembrie, Grosu și Guțul îi asigurau pe locuitorii celor trei regiuni că vor beneficia de gaz la preț preferențial din 1 decembrie, într-o conferință de presă din 10 noiembrie, Grosu a menționat că gazul ieftin pentru cetățeni se mai lasă așteptat. 

„Noi încă nu am deschis la Comrat oficiul acela despre care am stabilit alaltăieri. Am găsit încăperea, o să deschidem call-center. Și, vreau să atrag atenția că în primul rând vom livra gaz la obiectele sociale: grădinițe, școli și spitale. După asta, o să dăm și la persoane fizice”, s-a scuzat Grosu. 

Ministrul Energiei menționează însă că un astfel de scenariu este chiar mai dificil. 

„Ei au spus că de la 1 decembrie nu livrează la consumatorii casnici. Că acolo e ceva mai complicat. Pentru instituțiile publice este și mai complicat. Pentru ca o instituție să iasă de pe piața reglementată, trebuie să treacă prin proceduri competitive de achiziții. Procedural, ei nu reușesc nici până la începutul lui ianuarie să livreze gaz la instituțiile publice”, a precizat Parlicov. 

Pentru a putea vinde gaz consumatorilor din R. Moldova, Nordgaz Furnizare are nevoie de contracte de transportare și distribuție a gazelor semnate cu Vestmoldtransgaz și Moldovagaz, dar și de contracte de furnizare semnate cu fiecare consumator în parte. Niciunul dintre aceste contracte nu a fost însă semnat. Vadim Ceban spune că până la moment pe adresa Moldovagaz nu a parvenit nici o cerere de schimbare a furnizorului. 

„Practic la toate companiile (n.r. din holdingul Moldovagaz) ei s-au adresat săptămâna trecută pentru a semna contractul de distribuție. Însă, noi nu avem la moment nici o cerere de la vreun consumator casnic sau instituție publică, care să își dorească să schimbe furnizorul. O astfel de solicitare până astăzi, 13 noiembrie, noi nu avem”, ne-a comunicat șeful de la Moldovagaz.

Ceban precizează că în cazul în care vor fi cereri de schimbare a furnizorului de gaze, aceștia vor trebui să achite toate devierile tarifare acumulate. 

„În cazul schimbului de furnizor trebuie să achite valoarea devierilor financiare care îi revine acestui consumator. Pentru fiecare consumator, acest lucru se calculează separat și i se prezintă factura de achitare”, crede Ceban că e necesar ca oamenii să cunoască. 

În septembrie 2023, o altă companie moldovenească fără activitate economică a anunțat că va aduce gaz din Turcia. Este vorba despre East Gas Energy Trading, deținută de oameni din anturajul fostului ministru și deputat democrat Vladimir Cebotari. Deși East Gas Energy Trading anunța că va livra gaze din Turcia de la 1 octombrie, până în prezent acest lucru nu s-a realizat. 

„Noi am informat că am semnat contract cu compania turcească Botaș. Fără livrări. Noi nu am spus de livrări nimic. - Dar ați intenționat să vindeți acest gaz și pe piața din Republica Moldova? - Respectiv, noi am venit cu o ofertă către Energocom la începutul lunii noiembrie. - Într-un final ați reușit să încheiați un acord cu Energocom? Nu! Către Energocom, către Moldovagaz noi nu livrăm gaze natural”, ne-a spus la telefon Vitalie Șaptefrați, administratorul East Gas Energy Trading. 

Nu este prima dată când politicianul fugar Ilan Șor promite locuitorilor Republicii Moldova gaz ieftin. 

În aprilie 2023, Ilan Șor anunța că locuitorii mai multor regiuni conduse de membrii Partidului Șor vor primi gaz și curent electric la preț preferențial. 

„Astăzi eu am o altă veste bună. Pe parcursul ultimelor luni, noi am dus negocieri pentru a obține prețuri preferențiale la gaz și energie electrică, pentru acele regiuni pe care noi le conducem. Da, dragi prieteni! Astăzi este o zi fericită. Deoarece eu am obținut confirmarea finală. Eu garantez, pentru consumatorii noștri, un tarif nu mai mare de 12 lei la gaz și nu mai mare de 1,5 lei la energie electrică”, anunța cu mare fast Ilan Șor în primăvara acestui an.  

În septembrie 2022, același Șor promitea locuitorilor raionului Orhei gaz la preț mic. 

„Săptămâna viitoare, deputații Partidului Șor vor pleca la Moscova unde vor duce tratative pentru a obține un preț preferențial la gaz”, spunea Șor într-un video de pe pagina sa de facebook.  

Pentru a fi mai credibil, politicianul a înregistrat și o discuție online cu deputatul rus Leonid Sluțchi, care îl asigura pe Șor că problema gazului va fi soluționată curând. 

„Cu referire la cea de-a doua solicitare a dumneavoastră, de importanță globală pentru Republica Moldova, cea legată de gaz. Noi deja ne aflăm într-un proces serios de analiză a acestei probleme - o problemă mai veche. Vreau să mă adresez dumneavoastră și, prin intermediul dumneavoastră, miilor de cetățeni că vom lucra, împreună cu dumneavoastră, ca problema gazului să fi rezolvată”, îl asigura liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia.

Dintr-un raport al Serviciului de Informații și Securitate rezultă că, în ultimii aproape doi ani, Rusia și-a intensificat acțiunile hibride de destabilizare a Republicii Moldova. Iar Ilan Șor este vârful de lance al războiul hibrid dus de Kremlin. Din același raport, reiese că Rusia încearcă, prin orice mijloace, să eclavizeze Republica Moldova. 

„Războiul hibrid dus de Federația Rusă în Moldova și a unor grupuri criminale transfrontraliere s-a intensificat în 2022 și se manifestă prin următoarele tactici: tentativa de răsturnare a ordinii constituționale și de preluare a puterii prin violență, aplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în partea de sud a Republicii Moldova, în special Găgăuzia”, a spus Alexandru Musteață, directorul SIS.

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

„Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.