/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 818: Lupte grele în Est! Zelenski are o propunere pentru România, iar Rusia confiscă active occidentale

investigații

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Apostolii războiului. Ce rol joacă preoții în promovarea propagandei ruse în Republica Moldova

04 decembrie 2023, ora 07:38

Parohi din Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove spun că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost declanșat „cu voia lui Dumnezeu” și că militarii ruși luptă împotriva diavolului.

Luni de zile, am urmărit predicile rostite de preoți în bisericile conduse de Mitropolitul Vladimir și am aflat cum lucrează Moscova prin slujitorii săi îmbrăcați în sutane. Această investigație dezvăluie rolul clericilor propagatori ai minciunilor elaborate în laboratoarele Kremlinului în războiul informațional dus de Rusia împotriva Republicii Moldova.

După declanșarea războiului, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a devenit ideologul principal al invaziei militare ruse în țara vecină.

Pe 27 septembrie 2022, în plină contraofensivă a Forțelor Armate Ucrainene, capul bisericii ruse le-a cerut militarilor ruși să lupte până la moarte în războiul de agresiune împotriva Ucrainei.    

„Biserica conștientizează că dacă cineva rămâne fidel chemării sale și, în timpul satisfacerii datoriei militare moare”, a spus el. „El se aduce drept jertfă pentru ceilalți. Și de aceea credem că acest sacrificiu spală toate păcatele.”

„O pervertire a învățăturilor ortodoxe”

Profesoara Universității din stat din New York, Nadejda Kițenko, specializată liturghie politică, consideră chemarea la martiriu al lui Kiril către soldații ruși o pervertire a învățăturilor ortodoxe.

„Ceea ce am găsit nou și șocant în predica pe care patriarhul Kiril a ținut-o în septembrie 2022 este că el spune că uciderea oamenilor și moartea în război este un sacrificiu care spală păcatele cuiva”, a evocat ea. „Dar nicăieri în tradiția ortodoxă nu găsim afirmația că moartea în război spală păcatele cuiva. Hristos s-a oferit ca jertfă. Nu i-a ucis pe alții. Păcatul este spălat doar prin pocăință, nu prin moartea pentru o cauză dreaptă.”

Cu toate acestea, unii preoți din Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldovei îl disculpă pe patriarhul Kiril pentru chemarea sa făcută către militarii ruși, iar alții neagă în genere îndemnurile sale la arme.

Parohul bisericii „Sf. Mare Mucenic Dumitru” din satul Izbişte din raionul Criuleni, Victor Gangan, nu recunoaște că patriarhul Kiril a binecuvântat crimele soldaților ruși în Ucraina:    

„N-am auzit [pe Patriarhul Kiril] să exclame ca soldații ruși să se ducă și să omoare pe ucraineni. Aici vreau să fac o remarcă. Mulți speculează pentru că fac din țânțar-armasar”, a spus el. „Noi știm cu toții că un război spiritual l-a făcut Patriarhul Bartolomeu [al Constantinopolului] în Ucraina, când a înființat mitropolia necanonică și schismatică, numită PȚU [Biserica Ortodoxă a Ucrainei] și ați văzut ce se face. Intră cu automatele în biserici, strică lacătele, dar nimeni nu-i judecă. Nimeni nu acuză acest lucru. Toți tac. Înseamnă că așa e politica.”

„Eu nu îl proslăvesc [pe Kiril], eu mă rog. Poate și el, ca om, are păcate, dar noi invers, cum ne îndeamnă biserica: rugați-vă unul pentru altul! Noi trebuie să ne rugăm”, spune Cristofor Tverdostup, parohul Bisericii „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana” din orașul Sângera.  „Poate Dumnezeu îi va da înțelepciune. Poate se va întoarce. Pentru asta este menirea noastră ca preoți, ca să ne rugăm unul pentru altul.”

„Enoriașii săi au refuzat să mai intre în biserica lui Kiril”

Nu toți preoții din Moldova sunt de aceeași părere când vine vorba despre îndemnurile și acțiunile Patriarhului Kiril. Justificarea războiului împotriva Ucrainei le-a creat probleme unor preoți care au ales, sub presiunea enoriașilor, să părăsească Mitropolia Moldovei și să adere la Mitropolia Basarabiei, subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Ioan Solonaru din satul Cimișeni, raionul Criuleni, spune că a decis să treacă de la o mitropolie la alta, deoarece enoriașii săi au refuzat să mai intre în biserica sa asociată cu Rusia lui Putin și a lui Kiril.

„Eu citez așa cum a spus omul personal: eu nu vreau să vin la biserica lui Kiril să mă împărtățesc”, a relatat preotul. „Și oamenii au spus: atât timp cât dumneata ai să fii cu biserica asta [Biserica rusă], noi la biserică n-o să venim. Și nouă ni se pare, chiar cineva mi-a spus asta în față, că mie îmi pare că și dumneata ar trebui să îți iei tălpășița din sat și să te duci cu Kiril și cu [Mitropolitul] Vladimir de aici.”

Episcopul Ioan de Soroca, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei precizează că instituția în care slujește nu se asociază cu declarațiile Patriarhului rus Kiril. Totodată, el nu crede nici în argumentele celor care au părăsit Mitropolia Moldovei.

„Noi, Biserica Ortodoxă din Moldova, ne disociem de declarațiile pro-război ale Patriarhului Kiril. Deci, noi nu avem nimic în comun cu aceste declarații”, a spus ierarhul. „Noi răspundem de acțiunile noastre și de declarațiile oficiale enunțate de către Biserica Ortodoxă din Moldova. Regretăm atitudinea acestor preoți. Ei se ascund, de fapt, după asemenea motivații, pentru că din cauza acestor acțiuni ei ar fi aderat la Mitropolia Basarabiei. Ar trebui să aflăm cauza reală a aderărilor la Mitropolia Basarabiei.”

Se roagă pentru ca rușii, belarușii și ucrainenii să fie împreună 

Deși la nivel oficial Mitropolia Moldovei condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, unii preoți din această structură ecleziastică colportează sistematic în predicile lor tezele rostite de patriarhul Kiril și de clericii subordonați Bisericii Ortodoxe Ruse din Rusia și Ucraina.

Parohul Bisericii „Sfinții și Drepții Părinți Ioachim și Ana” din orașul Sângera, mun. Chișinău, Cristofor Tverdostup, spune că se roagă pentru ca rușii, belarușii și ucrainenii să fie împreună ca odinioară, în vremurile Uniunii Sovietice. 

„Nefiind el patriarh [Kiril], dar mitropolit al Kievului, atât de frumos spunea: Россия, Украина и Беларусь это Великая Русь. Россия, Украина и Беларусь это Великая Русь. Ce încurcă la popoarele astea să fie în pace și în dragoste?! – Credeți că vor mai fi un popor unit? – Știți, ce la om e cu neputință, la Dumnezeu totul este cu putință. O să fie, și mai ceva va fi. Și o să înflorească. Rusia este popor creștin-ortodox și, prin ceea ce fac ei [rușii], eu cred o să îi îndrepte la calea cea dreaptă [pe ucraineni]”.

„Kiril, unul dintre părinții doctrinei despre Lumea Rusă”

Potrivit Nadejdei Kițenko, agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi explicată prin argumente logice, de aceea propaganda Kremlinului recurge la o justificare religioasă a războiului.

Războiul este purtat din motive imperialiste. Această justificare a războiului din partea Patriarhului Kiril i-a împins departe de el pe creștinii ortodocși ucraineni. Nu poți justifica atacul asupra semenilor creștini ortodocși cu minciuni, așa cum face patriarhul Kiril.

Fost secretar al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, Serghei Ceapnin îl prezintă pe Kiril drept unul dintre părinții doctrinei despre Lumea Rusă, Ruski Mir, și despre rolul rezervat Bisericii Ortodoxe Ruse în răspândirea, sprijinirea și păstrarea acestei lumi ruse.

„Eu aș spune că Kiril este autorul ei, cel puțin, unul dintre autorii celor două concepții de bază pe care le uzitează astăzi Kremlinul și continuă să folosească biserica. Prima concepție este cea a valorilor tradiționale, un surogat civil, secularizat, al sfintelor învățături evanghelice. Și cea de-a doua – concepția Lumii ruse.

Fost apropiat al lui Kiril, Serghei Ceapnin dezvăluie motivele Kremlinului, care au stat la baza elaborării doctrinei Lumii Ruse.

„E o idee de soft power. Sunt destul de mulți ruși, vorbitori de rusă, în spațiul post-sovietic, în Europa Occidentală și în America”, a spus el. „Și cu toți aceștia trebuie lucrat Acești ruși, rusofoni, sunt uniți în primul rând prin aceeași limbă.”

La Sângera, stema Rusiei deasupra mântuitorului

Pentru a-și demonstra fidelitatea și atașamentul față de Rusia, parohul Cristofor Tverdostup din Sângera a arborat însemnele puterii ruse, vulturul bicefal, pe pronaosul bisericii, deasupra Icoanei Mântuitorului Iisus Hristos. Deși fapta sa i-a scandalizat pe unii enoriași și opinia publică, slujitorul bisericii păstrează neatinsă acvila bicefală de la intrarea în sfântul locaș.

„- Părinte, ce reprezintă stema Rusiei pe ușa bisericii unde oficiați slujba? – Nu e a rușilor. Stema nu este a rușilor. E stema bisericii creștine-ortodoxe Ei [rușii] au luat stema asta de la greci și au pus icoana Sf. Mare Mucenic și purtător de biruință, Gheorghe, și au pus-o pe această stemă. Ce, noi trebuie să îl scoatem de pe stemă, dacă a fost pus?! El este pentru noi, el ne ocrotește țara, pe toți ne ocrotește. Ce încălcare mai este și asta?! Nu este nicio încălcare! Stema e unitatea între biserică și stat.”

„Rusia luptă cu SUA în Ucraina”

Narațiunea despre „războiul sfânt” al Rusiei în numele apărării ortodoxiei este răspândită și de alți preoți ai Mitropoliei Moldovei. Părintele Ioan Grigoraș din satul Cotova, raionul Drochia, este un promotor al teoriilor conspirației. El este ferm convins că, de fapt, Rusia luptă cu SUA în Ucraina pe motive sacre de apărare a ortodoxiei.

„Fiindcă se luptă acum cineva cu ortodoxia. - Cine se luptă? America, dar ei nu sunt ortodocși. Ei nu sunt ortodocși! Eu am văzut cum vorbește [Joe] Biden și a spus că trebuie nimicită ortodoxia. Asta am auzit eu cu urechile mele. Nu trebuie să-mi spună într-un fel sau altul.”

La rândul său, preotul din satul Izbiște, solicitat să vorbească despre războiul din Ucraina, a plonjat în acuzații la adresa SUA pentru bombardarea Belgradului în 1999.

„S-au luptat în Siria, a fost război în Afganistan, în Serbia. Țineți minte când americanii îi omorau pe sârbii noștri cu avioanele și cu rachetele, distrugeau bisericile și mănăstirile din Serbia? Toți tăceau”, a opinat el. „Nimeni nu spunea nimic. Pentru că așa era comod politicului. Să tacă toți. Nici ăia [americanii] nu au făcut drept, nici aceștia [rușii] nu fac drept. Distrug casele și multe altele. Dacă e să fim corecți, să fim pretutindeni. Nu să ținem cu unii și să tăcem pentru alții.”

Potrivit lui Serghei Ceapnin, Rusia se prezintă astăzi ca o apărătoare a ortodoxiei la nivel mondial. Kremlinul aspiră la un statut de A Treia Romă în proiectul său geopolitic de a crea un nou Imperiu Rus. Acest lucru implică existența unei biserici ruse ca instrument al Kremlinului pentru atingerea scopurilor sale politice interne, dar și externe.

„Există convingerea că biserica orientală va fi o biserică a imperiului. Numai în cazul în care va fi o biserică a imperiului, ea va supraviețui”, a comentat el. „Și iată că Imperiul Bizantin nu mai există, Imperiul Rus nu mai există, iar ultimul pretendent la statutul de imperiu pravoslavnic este Rusia lui Putin”.

Preotul Ioan Grigoraș vede în războiul din Ucraina bătălia finală dintre Bine și Rău, așa cum este prezentată ea în Apocalipsa din Biblie. În viziunea sa, binele ar fi reprezentat de armata rusă, în timp ce răul este personificat de Ucraina, în spatele căreia stă Occidentul.

„Cine este de partea diavolului și cine este de partea lui Dumnezeu? - Cel care zice cu inimă curată, care nu are nimic împotriva aproapelui, acela este cu Dumnezeu. Cel care are viclenie, ură... - Nu, mă refer la acest război. Este cineva de partea diavolului și cineva de partea lui Dumnezeu? - Într-adevăr, în 2014 [războiul din Donbas], când am văzut eu atunci când a declarat [Petro] Poroșenko, acela a fost din partea diavolului. El nu a fost din partea lui Dumnezeu Asta a fost cel mai urât, el a mers împotriva poporului care l-a votat. El nu putea să facă lucru acesta. Atunci s-a făcut dezbinarea [în interiorul Ucrainei]. 

„Ei au fost sancționați verbal”

De partea cealaltă, episcopul de Soroca, Ioan, s-a disociat de mesajele pro-război proferate de preoții din această structură bisericească și a spus că unii parohi ar fi fost sancționați verbal.    

„Dacă preoții vin cu asemenea declarații, atunci doar regretăm comportamentul unor astfel de slujitori. Au fost sesizați acești preoți”, a spus el. „Noi, ca instituție, ne-am autosesizat și, deocamdată, ei au fost sancționați verbal. Dar dacă vor continua cu un asemenea discurs agresiv, sigur că asupra lor va fi aplicată o altă pedeapsă canonică.”

Profesoara universitară Nadejda Kițenko spune că, în realitate, practica propagandei ruse de a asocia Ucraina și SUA cu Răul și, respectiv, Rusia cu Lumina și Dumnezeu este folosită pentru justificarea invazia rusă împotriva Ucrainei.

„Este, de fapt, foarte, foarte ciudat și foarte amuzant și ironic pentru că în predicile patriarhului Kiril și în predicile preoților moldoveni”, a spus ea. „Patriarhul Kirill susține că Rusia a atacat Ucraina pentru că Donbasul a refuzat să organizeze parade ale mândriei de a fi „gay”, care sunt sinonime cu drepturile comunității LGBTQ, care se presupune că sunt sinonime cu dominația culturală europeană și americană”.

În contextul trecerii galopante a parohilor Mitropoliei Moldovei la Mitropolia Basarabiei, episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, reprezentant al grupării proruse din biserică subordonată Moscovei, a evocat numele dictatorului sovietic Stalin ca protector al păcii împotriva „fasciștilor români”.   

„Cine ne învinovățește pe noi cum că am fi biserică ocupantă? Cei care, în 1918, sunt cei care după cum spun ei, au fost poftiți”, a spus el. „Tare poftiți de moldoveni, încât le rupeau mâinile ca să vină în Moldova, pe atunci numită Basarabia în ospeție. Și ei au venit cu nagaica și cu mitralierele și au uitat să se întoarcă înapoi din ospeție, până când nu le-a amintit Stalin: adică oameni buni, aveți obraz, aveți măsură!”

„A fost o rușine, o catastrofă”

Solicitat să explice ce reprezintă pentru el dictatorul Stalin, ierarhul a repetat aceleași vorbe pe care le-a rostit în adresarea sa pentru credincioșii din eparhie.

„Prea Sfințite Parinte… Ce reprezintă Stalin pentru Dvs.? Prea Sfințite Părinte?... - Cel care le-a arătat românilor unde este țara lor. Și atât!”

Serghei Ceapnin spune că Iosif Stalin are puțini simpatizanți în Biserica Ortodoxă Rusă, iar în societate simpatia față de dictator este întreținută artificial. Cu toate acestea, el a evocat momentul dezvelirii unui monument ridicat lui Iosif Stalin în august curent, la care au participat și au rostit discursuri preoți.

„În Biserica rusă, cea mai mare parte îl condamnă pe Stalin. Adepți ai lui Stalin în Biserica Ortodoxă Rusă sunt foarte puțini, sunt, dar puțini. Însă, în general, în societate, simpatia față de Stalin este încălzită artificial. Astfel aș spune eu. A fost deschis un monument Stalin undeva în Velikie Luki, acum câteva luni, sub Pskov a fost dezvelit un monument. Și pentru preoții care au fost la inaugurare, a fost o rușine, o catastrofă”.

Nadejda Kițenko susține că, pe de o parte, Kremlinul folosește valorile tradiționale pentru a submina, în zona sa de influență, edificarea unei societăți democratice după model occidental. Și, în același timp, folosește aceleași valori tradiționale pentru a-și justifica agresiunea militară împotriva Ucrainei.

„Aceasta a fost o mișcare inteligentă. Așadar, Biserica Ortodoxă Rusă pretinde că apără valorile tradiționale, familia tradițională și apără dreptul societăților de a urma propriile norme morale”, a spus ea. „Deci, un astfel de limbaj sună foarte atrăgător pentru mulți oameni, dar maschează faptul că Rusia folosește acest limbaj aparent inofensiv pentru a promova un război de agresiune [în Ucraina].”

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Prizonierii MGRES”. O investigație transfrontalieră realizată de jurnaliști din Moldova și Ucraina
/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Cine se află în spatele gazului ieftin promis de Șor. Planul ascuns pus la cale
/VIDEO/ Alerta procurorului general, la Cutia Neagră PLUS: Procuratura riscă să ajungă în blocaj total
/VIDEO/ Declarații tari în instanță: Un șofer recunoaște că a primit zeci de mii de lei pentru a duce oameni la protestele PP Șor
/VIDEO/ Declarații tari în instanță: Un șofer recunoaște că a primit zeci de mii de lei pentru a duce oameni la protestele PP Șor
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 817: Planul G7, atacuri sângeroase și „dublă lovitură”! Zelenski e contrazis, iar Medvedev îl amenință
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 817: Planul G7, atacuri sângeroase și „dublă lovitură”! Zelenski e contrazis, iar Medvedev îl amenință
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Cererea de revizuire înaintată de Filat la CSJ: A fost reluată examinarea. Detalii de la PA
Cererea de revizuire înaintată de Filat la CSJ: A fost reluată examinarea. Detalii de la PA

investigații

/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției

19 mai 2024, ora 23:32

O ordonanță de scoatere de sub învinuire, emisă de o procuroră anticorupție din perioada lui Alexandr Stoianoglo, a deschis calea pentru 13 judecători implicați în Laundromat să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Acești judecători susțin că prin cercetarea lor penală pentru complicitate în spălarea a 20 de miliarde de dolari din Rusia, le-au fost aduse pagube morale și materiale de sute de mii de lei. Ei obțin câștig de cauză în judecată, chiar dacă unii sunt în paralel condamnați pe alte dosare legate de Laudromat sau sunt cercetați penal pe alte dosare de corupție. Precedentul la care fac toți trimitere este al judecătoarei Domnica Manole, despăgubită cu 800 de mii de lei pentru că a fost cercetată penal pe un dosar pe care procurorii au renunțat ulterior la învinuire. Acest caz i-a încurajat să meargă în judecată după despăgubiri pe mulți alți magistrați cercetați anterior penal, inclusiv pentru acte de corupție.

Serghei Popovici este magistrat care judecă oameni și fapte la Judecătoria Comrat. În 2016, Popovici, împreună cu alți 14 judecători implicați în Laundromatul rusesc au fost arestați. Erau bănuiți de complicitate la spălarea a 20 de miliarde de dolari proveniți din Rusia.

În 2020, în perioada în care Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe toți judecătorii anchetați pentru complicitate în Laundromat. Anume această decizie a fost declanșatorul pentru cererile depuse de Popovici și alți colegi ai săi de restabilire în sistem.

Mai târziu, Popovici și alți judecători au mers în judecată și au cerut despăgubiri de milioane, pentru că au fost anchetați pe nedrept.

Decizia instanței: 850 mii lei prejudiciu moral pentru Popovici

La 4 aprilie 2024, Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i achite judecătorului Serghei Popovici 850 de mii de lei. Deocamdată, aceasta este cea mai mare sumă dictată drept despăgubire pentru un judecător cercetat penal anterior. Decizia instanței a fost ținută în secret. A fost descoperită de reporterul Cutia Neagră PLUS în timpul documentării acestei investigații.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru recunoaște că decizia nu a fost făcută publică, dar nici nu a fost tăinuită, pentru că poate fi găsită pe site-ul instanței de judecată.

Toate hotărârile judecătorești sunt publice, ședințele sunt publice. Respectiv, nu văd niciun aspect care ar denota careva acuze de lipsă de transparență. Dimpotrivă, ne asigurăm să fie respectată publicitatea ședinței, dar și normele legale pe astfel de litigii destul de sensibile”, afirmă ministra. 

Aceasta nu este însă singura victorie a judecătorului Popovici. În ianuarie 2023, judecătorii au obligat statul să-i achite și salariul ratat, de 1 milion și 200 de mii de lei. Ministerul Justiției a contestat decizia la Curtea de Apel.

Popovici a fost despăgubit de instanță, chiar dacă este judecat pe un alt dosar legat de Laundromat. El este învinuit de pronunțarea unor decizii contrare legii, prin care a legalizat spălarea a 1,2 miliarde de dolari în cadrul schemei pusă la cale de Veaceslav Platon. Dosarul se află de 7 ani pe masa judecătorilor și se apropie de final.

Echipa Cutiei Negre a mers la una dintre ședințe, dar Serghei Popovici a refuzat să ne vorbească la cameră, dându-ne asigurări că este nevinovat.

400 mii lei pentru Ștefan Niță, găsit vinovat într-un alt dosar legat de Laundromat  

Avocatul lui Serghei Popovici este un alt fost judecător implicat în Laundromat - Ștefan Niță. În 2018, acesta a demisionat din magistratură. Un an mai târziu, a ajuns avocat. A obținut licență prin decizie de judecată, după ce Uniunea Avocaților a refuzat să i-o ofere din cauza dosarelor penale și a reputației pătate.

Pe 3 aprilie curent, Ștefan Niță a fost găsit vinovat de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare, pentru ordonanța emisă în Laundromat. Nu va primi însă nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Chiar și așa, Niță a contestat hotărârea la Curtea de Apel și se declară nevinovat.

Ștefan Niță: „În acest dosar nu există faptul infracțiunii, lucru care se cunoaște de la bun început. Nu este important ce doresc eu, important ce spune legea. În acest caz nu este componență de infracțiune și evident se impune doar o sentință de achitare. Indiferent ce va fi, sperăm că până la urmă vom obține această sentință”.

Decizia de condamnare a lui Niță a fost precedată de o alta prin care și el a fost despăgubit într-o cauză civilă trasă la indigo cu cea a lui Popovici. Judecătoria Chișinău a obligat statul să-i plătească 400 de mii de lei pentru suferințele morale provocate de acțiunile procurorilor. Și de această dată, echipa Cutia Neagră PLUS a constatat că despre decizia instanței s-a tăcut chitic. Fostul judecător Ștefan Niță este însă nemulțumit de sumă.

Ștefan Niță: „Da, am solicitat despăgubiri în volum de 800 de mii de lei, reieșind din practica recentă a instanțelor naționale, dar instanța de fond a decis  că suma care trebuie atribuită este de 400 de mii de lei. Am făcut recurs, pentru că nu suntem de acord cu acest cuantum din simplu motiv că el nu corespunde  practicii care este creată în ultima vreme”.

Ștefan Niță urmează să încaseze și alte 400 de mii de lei pentru salariul pe care l-a ratat în perioada în care a fost suspendat din funcția de judecător.

Un judecător cu 3 dosare penale solicită despăgubiri de la stat

Controversatul judecător Garri Bivol este deja bine cunoscut opiniei publice. De numele lui sunt legate acuzații de adoptare a unei hotărâri de judecată care a condus la atacul raider asupra Băncii de Economii în 2011, dar și alte decizii păguboase pentru stat.

Bivol este acuzat că a legalizat 640 de milioane de dolari din Laundromat. A fost suspendat din funcție în 2016, iar în 2020 - restabilit imediat după controversata decizie a procurorei Mirandolina Sușițcaia.

La trei ani distanță, ajunge iar în vizorul procurorilor în alte două dosare de corupție. În noiembrie 2023, în biroul și la domiciliul lui Garri Bivol au avut loc percheziții într-un dosar în care sunt implicați încă 3 judecători, inclusiv soția lui Bivol, Valentina Garabagiu.

În urmă cu două luni, CNA a anunțat că Garri Bivol, împreună cu un alt judecător și un avocat, sunt subiecții a încă unui dosar penal deschis pentru corupere și trafic de influență.  

Aceste noi recidive nu îl împiedică nicidecum pe Garri Bivol să pretindă de la stat despăgubiri de 1,2 milioane de lei pentru dosarul legat de Laundromat încetat de procurora Sușițcaia.

Am mers la o ședință de judecată în acest proces civil, dar Garri Bivol nu a venit.  Avocatul nu a fost prea vorbăreț.

Valentin Mardari: „Fără opinia clientului eu nu pot să fac acum careva comentarii. Cunoașteți că a fost depusă această cerere de chemare în judecată prin prisma legii 1545. Respectiv, urmează să se expună instanța pe parcurs. Astăzi au fost explicații și pledoriile sunt stabilite pentru luna mai. Atunci o să revin cu careva detalii. O să cer și opinia clientului vizavi de comentarii și o să vă răspund la toate întrebările”.

Pe cale de a iniția un nou dosar împotriva statului

În timpul ședinței de judecată, avocatul lui Bivol a declarat că ar putea pregăti o nouă cerere în instanță pentru achitarea despăgubirilor clientului său, dacă va fi achitat în cel de-al doilea dosar legat de Laundromat în care este judecat pentru pronunțarea unei decizii contrare legii. Pe 23 aprilie, Garri Bivol a fost achitat de prima instanță.

Acesta a lipsit și de această dată de la ședință, iar avocatul său a fost scurt în declarații, afirmând că s-au așteptat la o decizie de achitare, pentru că nu este componentă de infracțiune.

Magistrat plecat din sistem cere 1,2 milioane de lei

Pe 30 aprilie, un alt judecător vizat în Laundromat, Mihail Moraru, a scăpat basma curată și la fel urmează a fi despăgubit de stat. Moraru a activat la Judecătoria Ungheni. În decembrie 2011, a emis o ordonanță prin care a legalizat 300 de milioane de dolari din așa-numita „spălătorie rusească”. Judecătorul a demisionat în toamna anului 2015, înainte ca procurorii să-i înainteze învinuirea pentru complicitate la spălarea banilor.

Astăzi, Mihail Moraru solicită de la stat 1 milion și 250 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral. Acesta recunoaște că a decis să ceară bani după ce Domnica Manole a obținut o despăgubire mare prin judecată.

Reporter TV8:  - În baza căror calcule ați ajuns la această sumă?  

Mihail Moraru: - Din calculele foștilor judecători care au primit pagube morale: doamna Domnica Manole și dl Melniciuc. După sumele dumnealor am luat. Nu am luat din pod. Am calculat media între dl Melniciuc și doamna Manole. Nu am luat cea mai mare sumă și nici cea mai mică. Am calculat la zile cum s-a calculat și la dumnealor.

Chiar dacă ordonanța prin care au fost scoși de sub urmărire penală a fost emisă în 2020, 11 dintre judecătorii vizați în Laundromat au solicitat în instanță despăgubiri morale abia în toamna anului trecut. La bază au pus precedentul creat de cauza Manole.

Reporter TV8: - De ce nu v-ați adresat mai devreme în instanță decât cauza Manole? Nu ați știut că există posibilitatea asta?

Mihail Moraru: - Am știut tot, dar nu m-am grăbit.

Reporter TV8: - Dar ați avut cumva o înțelegere cu foștii dvs colegi, toți care sunteți vizați în aceste cauze penale, pentru că v-ați adresat toți în septembrie anul gtrecut?

Mihail Moraru: - Da, toți în septembrie. Așa s-a primit. Nu că ne-am înțeles, dar așa s-a primit că toți în luna septembrie ne-am adresat.

Ministerul Justiției consideră neîntemeiate solicitările judecătorilor vizați în spălătoria rusească.

Veronica Mihailov-Moraru, ministra Justiției: „Noi reprezentăm interesele statului și considerăm că, pe cauze pe care le-ați menționat, solicitările nu sunt întemeiate, reieșind din materialele pe dosar. De exemplu, poate sunt documente care atestă că nu a fost neapărat o achitare, sau a fost vorba de o încetare, sau încălcări de procedură. Nu putem generaliza, dar cert este că Ministerul Justiției întreprinde toate măsurile pentru a reprezenta interesele statului în limitele legale. Totodată, se expune și asupra prejudiciului material și moral, a cuantumului solicitat de către persoane, dacă sumele sunt întemeiate sau nu. Atestăm într-adevăr în ultima vreme la o creștere a acestor sume și la o creștere a sumelor dispuse de instanța de judecată, comparativ cu anii precedenți. Aici este discreția instanței care spune de ce consideră că o anumită sumă este întemeiată sau nu, asta se motivează în hotărârea judecătorească”.

Cea mai mare despăgubire, cerută de Ludmila Ouș

Nu doar magistrații implicați în Laundromat se judecă cu statul pentru a obține prejudicii fabuloase din cauza acțiunilor pretins ilegale ale procurorilor. Practica e larg răspândită în ultimii ani. Despăgubiri de la stat solicită și 3 dintre cele 5 judecătoare învinuite în toamna anului 2018 într-un dosar de corupție care a scandalizat atunci opinia publică: Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc și Liubovi Brânză. Ultima chiar a fost filmată în birou, cu o cameră ascunsă de procurori, în timp ce număra bancnote de euro și împărțea banii în plicuri improvizate.

Cele 5 judecătoare implicate în dosarul de corupție din 2018 au fost acuzate de procurori că au primit mită, pentru mai multe hotărâri adoptate. În martie 2021, judecătoarele au fost achitate pe motiv că faptele nu întruneau elementele infracțiunii. Anterior, la solicitarea lor, mai multe dintre probele procurorilor din dosar au fost anulate de instanță, din cauza unor vicii de procedură. Singurii pedepsiți pe acel dosar au fost medicul care a dat mită și care și-a recunoscut vina și un asistent judiciar care a intermediat mita, condamnat cu suspendare.

Cu cazierul curățat, ex-judecătoarea Ludmila Ouș cere acum în judecată cel mai mare prejudiciu moral - 3 milioane de lei. A inițiat procesul civil împotriva Ministerului Justiției în vara anului trecut, deși a fost achitată în dosarul de corupție cu doi ani în urmă. Pe atunci, avocata care i-a reprezentat interesele în judecată era Veronica Mihailov, actuala ministră a Justiției. Ludmila Ouș ne-a explicat cum a estimat suma fabuloasă pe care o cere de la stat.

Ludmila Ouș: „Am analizat practica judiciară și CtEDO. Reieșind din faptul că eu am fost acuzată pe 4 componente de infracțiune, dintre care o parte sunt grave și o parte excepțional de grave, au fost aplicate toate măsurile speciale de investigații posibile și imposibile. S-a constat până la urmă că a fost ilegal și nici nu s-a constatat de fapt nicio probă în aceste măsuri speciale de investigație. În afară de aceasta, am fost presată să demisionez și am rămas în drum, în stradă. Și nu numai asta, reputația mea profesională a căzut total”.

În același proces, Ludmila Ouș cere statului să-i achite peste 130 de mii de lei, salariul ratat în perioada în care a fost suspendată din funcția de judecător și alte o sută de mii de lei, pentru că a fost lipsită de dreptul de a munci în calitate de avocat. În 2019, Uniunea Avocaților a refuzat să-i ofere licență, din cauza problemelor reputaționale. Și-a obținut însă licența prin hotărâre de judecată, în 2020.  

Ludmila Ouș: „Eu am solicitat întâi care este onorariul mediu al unui avocat pe an. Nu mi-a dat un răspuns nici Uniunea Avocaților, nici Serviciul Fiscal. Atunci am mers prin a solicita acest prejudiciu în baza salariului mediu pe republică, stabilit prin hotărârea Guvernului”.

Ludmila Ouș insistă că a fost anchetată penal la comandă politică, cu scopul de a o îndepărta de la examinarea unor dosare de rezonanță.

Ludmila Ouș: „Aveam dosarul Țuțu pe care trebuia să-l finisez în noiembrie. Eram deja la pledorii și trebuia să-l finisez. Știți că Țuțu era candidat la deputat la alegerile care urmau sa aibă loc în luna februarie. În afară de asta, aveam dosarul în procedură cu tentativa de omor al lui Plahotniuc. Evident că se dorea ca acest dosar să-l ia de la noi, pentru că nu îndeplineam indicațiile respective. După reținerea și înlăturarea noastră, primul dosar care a fost luat din gestiune a fost dosarul acesta”.

Ludmila Ouș activează în prezent în cadrul Inspecției Judiciare de la CSM. Anul trecut a candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar s-a retras din concurs înainte de evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Anul acesta, Ludmila Ouș a candidat la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, dar a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de Vetting.

500 mii lei pentru Melniciuc, dar decizia a fost contestată la Apel

În ianuarie anul trecut și controversatul judecător Oleg Melniciuc a venit în instanță să ceară despăgubiri de la stat. Calea spre obținerea achitării prejudiciului de jumătate de milion de lei i-au deschis-o procurorii. În 2020, aceștia au renunțat la învinuiri pe un dosar în care Melniciuc era cercetat pentru trafic de influență.

Judecătoria Chișinău i-a dat câștig de cauză lui Melniciuc și a obligat statul să-i achite întreaga sumă solicitată. Ministerul Justiției a atacat hotărârea cu recurs.

Oleg Melniciuc: „Eu am calculat reieșind din practica existentă. Părțile urmează să argumenteze. Dacă cineva consideră că este cauzat un prejudiciu mai mic, urmează să-l argumenteze și atât. Până când noi nu avem nicio argumentare”.

În referința depusă în instanță, Procuratura Generală a solicitat respingerea cererii lui Melniciuc pe motiv că pe un alt dosar pornit de procurori în 2017, Melniciuc a fost deja condamnat de prima instanță la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.

„Urmărirea penală în ambele cauze s-a desfășurat absolut în aceeași perioadă: 2017-2020. Respectiv, orice distincție aferentă suportării suferințelor sau cauzării prejudiciului moral doar pe una dintre spețe, ar fi o abordare absolut eronată. Până când instanțele de judecată nu se vor pronunța asupra vinovăție sau nevinovăției ,,definitive” a reclamantului pe capătul de acuzare privind îmbogățirea ilicită, nu poate fi constatată ilegalitatea acțiunilor procesuale în privința sa”, a argumentat Procuratura.

Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcția de judecător în 2022, după ce a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie curent, magistratul s-a ales cu un nou dosar penal, pentru hărțuirea sexuală a unei studente care și-a făcut stagiul de practică la judecător. Melniciuc declară că sunt „niște aberații”.

Prejudiciile pentru magistrați, mai mari decât cele dictate de CtEDO

Avocatul asociației „Promo-LEX”, Vadim Vieru, atrage atenția că s-a format o discrepanță mare în deciziile luate de instanțele naționale pe cazuri de despăgubire a persoanelor anchetate penal pe nedrept. Prejudiciile acordate recent unor judecători întrec cu mult chiar și sumele oferite de CEDO în cauze similare.

Vadim Vieru: „De exemplu, pe o cauză penală pornită ilegal și arestul unei persoane pe o durată de două luni de zile, într-un caz pe care l-am avut noi în procedură, instanța a oferit o sumă de 60 de mii de lei, ceea ce este o sumă mult mai mică decât oferă CtEDO pe cauze similare. Asta menține calitatea de victimă a persoanei. Eu cred că este un rol important al justiției să motiveze de ce într-un caz a acordat suma de 500 de mii de lei, de exemplu, nu vorbim despre cazul doamnei Manole sau alt caz și în altă situație similară s-a acordat suma de 50 de mii de lei, de zece ori mai puțin. Asta este important ca instanța de judecată să motiveze în hotărâre ca persoanele să înțeleagă de ce această diferență este. Cu regret, Guvernul nu se poate adresa la CtEDO atunci când instanțele de judecată mențin o hotărâre cu sume mult mai mari decât oferă CtEDO în cazuri similare. Sau nu ar avea alte remedii pe care ar putea să le utilizeze și atunci aceste hotărâri pot fi invocate de către avocați ca fiind practică judiciară. Asta într-un fel îngreunează, sau face exercițiul de motivare a unei hotărâri mai interesant, cu ghilimele de rigoare, pentru că judecătorul trebuie într-un fel să motiveze”.

Pe de altă parte, ministra Justiției declară că Legea 1545 urmează a fi modificată, pentru a evita interpretările diferite în instanțe.

Veronica Mihailov-Moraru: „Este o lege destul de învechită și ea trebuie deja ajustată. Beneficiem în acest caz și de expertiza Consiliului Europei. Cred că până la sfârșitul anului curent vom veni cu un proiect de lege nou sau cu modificări esențiale la această lege. Vom preciza mai clar temeiurile, în ce cazuri persoana are dreptul să solicite prejudicii materiale și morale, ce tipuri de acte, ce tipuri de acțiuni urmează a fi examinate, procedura de examinare, cum să aibă loc acțiunile instanței de judecată. Astfel, să nu mai lăsăm acele lacune care cumva duc la interpretări diferite”.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Justiției, în prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt peste 300 de dosare în care se cer despăgubiri de la stat din cauza unor acțiuni ilicite de urmărire penală. În ultimii 3 ani, statul a achitat prejudicii în sumă de peste 25 de milioane de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul „National Endowment for Democracy”, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiei publicate.

/VIDEO/ Detalii exclusive din dosarul fraudei bancare! Imobile și mașini de lux, cumpărate de Vlad Andronachi cu banii sustrași din BEM
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ Scandal cu iz penal: Un pădurar se plânge că șeful de ocol i-ar cere mită. „Jur pe copiii mei că nu e așa”
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ „Păcatele” inspectorilor judiciari: Probleme de integritate și trecut penal
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Blocarea TikTok și Telegram în timpul campaniei electorale - zvon sau realitate? Președinta: „Nu am de ce să...”
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
/VIDEO/ Laundromat! Notele de plată pentru stat. Un judecător, despăgubit cu 850 mii lei. Cine cere 3 milioane de la Ministerul Justiției
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini
Republica Moldova, neatractivă? Ulianovschi: Războiul din Ucraina nu este principalul motiv pentru care nu vin investitori străini

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegram

© 2024 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegramtelegram