26 aprilie 2024, ora 14:00

Amendate cu 100 000 de lei. Două posturi regionale din Autonomia Găgăuză au fost sancționate pentru răspândirea dezinformării, a discursului care incită la ură și pentru lipsa asigurării securității informaționale.  

În urma analizei conținuturilor de către CA, s-a atestat că „TV-Găgăuzia” și „ATV” au pus la dispoziție o platformă prin care persoane publice, formatori de opinie și activiști civici au exprimat opinii și au transmis mesaje cu elemente de discriminare, incitare la ură, cultivarea extremismului, dezbinarea societății și dezinformare.

Inițiatoarea controlului, vicepreședinta CA, Aneta Gonța, a spus că: Raportul argumentează, prin metodologia care evaluează cazurile de dezinformare, că materialele difuzate în acea săptămână au corespuns definiției de dezinformare din Codul serviciilor media audiovizuale.

Respectiv, în ședința de azi, Consiliul Audiovizualului a amendat cu 60.000 de lei și, respectiv, 40.000 de lei serviciile media „TV-Găgăuzia” și „ATV” pentru admiterea dezinformării, a discursului care incită la ură și nu au asigurat securitate informațională.

21 mai 2024, ora 23:20

Trei foști judecători de la Curtea de Apel Chișinău, cu probleme grave de integritate, examinează etica și corectitudinea actualilor magistrați. Cei trei fac parte din Inspecția Judecătorilor, un organ specializat, pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Ludmila Ouș, Victor Pruteanu și Vladimir Brașoveanu sunt inspectorii judiciari care au fost ei înșiși, în trecut, subiecți ai unor anchete penale sau investigații jurnalistice. 

Misiunea Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii 

Inspecția Judiciară este un organ specializat, independent, pe lângă CSM, care asigură verificarea activității organizatorice a instanțelor judecătorești, a sesizărilor și petițiilor adresate CSM în legătură cu activitatea sau etica judecătorilor, precum și verificarea încălcării obligațiilor profesionale de către magistrați. Inspecția mai face verificări în vederea deciderii CSM de a-și da acordul la pornirea urmăririi penale și tragerea la răspunderea penală sau contravențională a judecătorilor. Tot ea verifică temeiurile de respingere de către președinte sau Parlament a unor judecători propuși spre numire sau promovare. 

După ce verifică sesizările adresate CSM, Inspecția Judiciară transmite concluziile Colegiului Disciplinar, care decide dacă a fost comisă o abatere disciplinară și dacă aplică sancțiuni.

Într-un an, pe mesele inspectorilor-judiciari ajung zeci de sesizări și petiții. Nu toate însă se încheie cu sancțiuni disciplinare, aplicate de Colegiul Disciplinar. În 2023, din cele 26 de rapoarte de la Inspecția Judiciară, Colegiul Disciplinar a decis aplicarea sancțiunilor (doar sub formă de avertisment) în 4 cazuri. Au existat și refuzuri de aplicare a sancțiunilor. De exemplu, Inspecția Judiciară a decis să îl scoată basma curată pe magistratul Gheorghe Bălan, după ce în privința sa a fost înregistrată o plângere pentru că a dispus examinarea dosarului lui Vladimir Andonachi cu uşile închise. Balan, nu a fost sancționat disciplinar nici în urma unei plângeri privind eliberarea în bază de garanție a lui Vladimir Andronachi și Anatolie Blonschi. 

Ce criterii trebuie să îndeplinească inspectorii judiciari pentru a accede în funcții

Din Inspecția Judiciară fac parte șapte inspectori-judecători, conduși de un inspector principal, desemnat de CSM din rândul inspectorilor-judecători. În prezent, componența Inspecției Judiciare este completă, iar activitatea acesteia este asigurată de inspectorii Ludmila Ouș, Victor Pruteanu, Natalia Paustovscaia, Tatiana Craiu, Vladimir Brașoveanu și Mariana Martalog. Inspector-judecător principal este fosta avocată Diana Ioniță - aflată în funcție din 2023.

Legea spune că inspector judiciar poate ajunge doar un jurist, cu o vechime de muncă de minim șapte ani, care a obținut voturile a mai mult de jumătate din membrii CSM. Inspectorul judiciar trebuie să se bucure de o reputație ireproșabilă.

Inspectorii judiciari cu trecut penal și probleme de integritate 

Trei dintre actualii inspectori judiciari vin de la Curtea de Apel Chișinău, iar înainte să ajungă în această funcție au avut probleme cu legea. Ludmila Ouș a fost vizată într-un dosar de corupție de rezonanță, Vladimir Brașoveanu a scăpat nepedepsit pentru fals în declarația de avere, iar Victor Pruteanu a fost mai mult timp în atenția opiniei publice datorită unor decizii controversate luate în calitatea sa de judecător. 

Ludmila Ouș - vizată într-un dosar de corupție, iar ulterior achitată

Ludmila Ouș este cel mai nou inspector din cadrul Inspecției Judiciare, funcție în care a fost numită de către CSM în mai 2023. Ouș are o experiență de peste 20 de ani în sistemul judecătoresc. Timp de 12 ani a lucrat magistrată în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar în 2014 a fost numită judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. Ludmila Ouș a demisionat din funcția de magistrat în noiembrie 2018, când era cercetată în dosarul cunoscut cu numele generic „Mită pentru judecători”. În același dosar figurau în calitate de învinuite alte patru magistrate, un procuror, un avocat, un medic, un asistent judiciar și un inculpat într-un alt dosar. Toți au fost reținuți în octombrie 2018, după ce procurorii au descins cu percheziții în birourile lor, unde au fost instalate camere video ascunse.

Cele cinci judecătoare, între care și Ludmila Ouș, au fost învinuite că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat la acea vreme și imagini video în care apare Liubovi Brînză, una din cele cinci judecătoare vizate în dosar, în timp ce numără bani pe care îi distribuie apoi în plicuri. Mai târziu, în birou apare o altă magistrată, care ia unul dintre plicurile pe care i l-a întins Liubovi Brânză.

Dosarul a fost trimis în judecată în aprilie 2019. Magistratele au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Cahul, privind anularea deciziei CSM prin care şi-a dat acordul pentru urmărirea penală a judecătoarelor. Ulterior, au obținut câștig de cauză și la Curtea de Apel Bălți, unde au contestat efectuarea măsurilor speciale de investigaţie și le-a reușit anularea mai multor probe ale acuzării.

În martie 2021, toate cele cinci judecătoare - Ludmila Ouș, Galina Moscalciuc, Liubovi Brânză, Svetlana Tizu și Victoria Hadârcă au fost achitate după ce Procuratura Anticorupție a renunțat la învinuiri.

Singurii care au fost condamnați în dosar au fost medicul Vadim Scarlat, care și-a recunoscut vina, şi asistentul judiciar al lui Liubovi Brânză - Vitalie Furtună. Ultimul a fost recunoscut vinovat de trafic de influență. 

În iulie 2019, după ce oligarhul Vladimir Plahotniuc a fugit din țară, Ludmila Ouș a făcut o serie de dezvăluiri pe marginea dosarului în care a fost vizată. Invitată în emisiunea „Politica Nataliei Morari” de la TV8, ea a povestit că timp de trei ani a fost supusă presiunilor din partea președintelui de atunci al Curții de Apel Chișinău, Ion Pleșca, pentru a lua decizii agreate de putere pe dosarele ex-premierului Vlad Filat și ale fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Magistrata totuși nu a depus niciun denunț pe fostul său șef și nici nu a semnalat CSM presupusa influență necorespunzătoare.

La doi ani după ce a fost achitată în dosarul „mită pentru judecători”, Ludmila Ouș a ajuns în fotoliul de inspector judiciar, funcție din care investighează abaterile disciplinare ale magistraților, doar că funcția sa ar putea fi în pericol.

Asta după ce în adresa CSM a fost depusă o plângere împotriva lui Ouș în care este acuzată că ar fi încercat să îl  înfluențeze pe un petiționar să își retragă plângerea în privința magistratului Judecătoriei Chișinău, Gari Bivol. Autorul plângerii ar fi înregistrat toată convorbirea cu Ludmila Ouş. 

TV8 a întrebat-o pe Ludmila Ouș despre plângerea pe numele său. Inspectoarea susține că nu cunoaște nimic despre aceasta și dă asigurări că nu a influențat pe nimeni în nicio privință.

Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Ludmila Ouș a ridicat un salariu de aproape 172 de mii de lei de la Inspecția Judiciară, onorarii de aproape 107 mii de lei din avocatură, salariu de la Camera Notarială și Institutul Național al Justiției, dar și donații de peste 18 mii de lei pentru găzduirea refugiaților ucraineni.

Inspectoarea a mai declarat venituri din pensie, prestări servicii și darea în arendă a unui teren. Ouș a mai indicat în declarația de avere câteva terenuri agricole, două apartamente în Chișinău, un garaj și alte averi imobiliare pe numele soțului ei. Familia Ouș deține două mașini și mai multe conturi bancare în lei sau valută euro. Ludmila Ouș este acționar în cadrul a trei societăți pe acțiuni.

Cariera controversată a inspectorului judiciar Victor Pruteanu 

Victor Pruteanu a devenit inspector judiciar în mai 2020. Până să ocupe acest fotoliu, a fost mai întâi judecător în instanțele de fond din raionul Râșcani și Chișinău, iar din 2004 a judecat dosare la Curtea de Apel Chișinău. În 2016, și-a dat demisia din sistem.  A activat ulterior în cadrul Primăriei mun. Chișinău în calitate de consilier și specialist principal.

Deși a lucrat toată viața la stat, Victor Pruteanu a reușit să adune o avere de apreciat. Potrivit declarației de avere pentru 2023,  el deține un teren extravilan de 6 ari la Ialoveni și o casă de locuit, cumpărată în 2017, la un an după ce a plecat de la Curtea de Apel. 

Pentru anul trecut, inspectorul declară un salariu de aproape 300 de mii de lei și o pensie de la CNA de peste 300 de mii.

Totuși, în anii în care era judecător, Victor Pruteanu indica în declarația de avere mai multe bunuri. De exemplu, în 2016, anul în care a plecat de la Curtea de Apel Chișinău, Pruteanu indica două loturi pomicole și un teren agricol, o altă casă - deținută prin certificat de moștenire, două construcții nelocative și două automobile. Din 2018, majoritatea acestor bunuri nu mai apar în declarații.

Victor Pruteanu s-a făcut remarcat și în o serie de anchete jurnalistice.

În 2018, Ziarul de Gardă scria că Victor Pruteanu i-a acționat în judecată pe doi cetățeni ai R. Moldova solicitând încasarea de la aceștia a unor datorii în sumă de 18 mii de USD, 5900 de euro, respectiv, 16,7 mii de lei, plus dobânzile de întârziere și cheltuielile de judecată. Acești bani nu se regăseau în declarațiile de avere ale fostului judecător.

Pruteanu a făcut parte din lista judecătorilor care au luat decizii în favoarea unor companii care urmau să restituie credite contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

În 2016, Victor Pruteanu era vizat într-o sesizare a guvernatorului Băncii Naționale către Colegiul disciplinar al CSM, prin care se cerea verificarea competenței profesionale a acestuia alături de alți doi colegi, în examinarea unui dosar care se referea la niște credite acordate de BEM.

Victor Pruteanu se regăsește și în lista judecătorilor în privința cărora Ministerul Justiției a inițiat în trecut mai multe acțiuni în regres pentru recuperarea prejudiciului achitat de Republica Moldova în cadrul unor dosare pierdute la CEDO, însă a scăpat de recuperarea prejudiciului cauzat.

De asemenea, judecătorul a fost acuzat în februarie 2013 de procurori că ar fi constrâns o persoană să-i dea drept mită un aparat de aer condiționat. 

Procurorii anticorupție au efectuat percheziții în biroul de la Curtea de Apel al lui Victor Pruteanu, însă doar peste trei luni, cauza penală a fost clasată pe motiv că nu a fost constatată estorcarea de bunuri. După pornirea investigațiilor, Victor Pruteanu a achitat pentru aparatul de aer condiționat.

Victor Pruteanu a făcut parte din completul de judecători care au decis scoaterea din cursa electorală a Partidului „Patria”, condus de Renato Usatîi, la alegerile din 2014. Ulterior, în anul 2020, CEDO a condamnat Republica Moldova pentru eroarea admisă de instanțele naționale.

Vladimir Brașoveanu -  a scăpat nepedepsit pentru fals în declarația de avere

Vladimir Brașoveanu a ajuns inspector judiciar în iunie 2020. Anterior, a fost specialist coordonator în cadrul Ministerului Justiției, magistrat la Judecătoria Chișinău, iar în 2015, a ajuns magistrat la Curtea de Apel. A plecat un an mai târziu, în baza cererii de demisie. În perioada 3 septembrie 2018 – 14 decembrie 2018 a activat în cadrul Asociației Băncilor din Moldova în calitate de consilier al președintelui.

Vladimir Brașoveanu este magistratul care a scăpat nepedepsit pentru fals în declarația de venit pentru anul 2014. Brașoveanu nu a declarat două automobile și o casă de lux.

În urmă cu opt ani, jurnaliștii de la Anticorupție l-au fotografiat pe Vladimir Brașoveanu în curtea casei de lux, situată pe strada Ialoveni din Chișinău, dar pe care nu a indicat-o în declarația de avere.

Foto: Anticorupție.md

Brașoveanu a contestat în judecată actul de constatare al Comisiei Naționale de Integritate prin care s-a constatat încălcarea intenționată a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății. Fostul judecător a declarat că actul de constatare este ilegal, deoarece „au fost niște greșeli mecanice, iar unele au fost admise din lipsă de informații sau din cauza confuziilor dintre noțiunile juridice”.  A obținut câștig de cauză. 

În declarația de avere pentru 2023, Brașoveanu indică un salariu de 313 mii de lei de la CSM, aproape 42 de mii de lei de la un SRL, pensie de peste 300 de mii de lei. Inspectorul indică un teren agricol și unul intravilan, o casă de locuit nefinalizată, un apartament și două mașini. Vladimir Brașoveanu deține cote-părți în două societăți pe acțiuni și un SRL.

Ce spune CSM despre performanțele inspectorilor judiciari?

Activitatea Inspecției Judiciare în actuala componență este criticată de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Membrul CSM Ion Guzun consideră că munca recentă a inspectorilor judiciari nu a oferit rezultatele scontate. 

„În anul 2023, deși s-a depus un efort rezultat prin întocmirea a 30 de rapoarte (constatări ale existenţei elementelor constitutive ale abaterii disciplinare ale judecătorilor), nici până la moment inspecția nu a reacționat la mai multe abuzuri. În unele cazuri de abateri serioase, inspecția a considerat fie că cel care a sesizat nu este o persoană interesată, fie a respins sesizare”, a declarat Ion Guzun.

Potrivit membrului CSM, profesionalismul inspectorilor judiciari, dar și eventualele cazuri de protecționism vor fi verificate în cadrul unei proceduri de evaluare care va avea loc curând. 

„În curând, vom evalua activitatea inspectorilor și cu siguranță vom pune în discuție profesionalismul și protecționismul manifestat de unii inspectori judiciari. Aceasta va fi oportunitatea de a exclude mai multe dubii referitor la cariera recentă a unora dintre ei”,a explicat Ion Guzun. 

Și Aliona Miron, cea mai nouă membră a CSM, susține necesitatea evaluării sistematice a activității inspectorilor judiciari. În opinia lui Miron, Inspecția ar trebui să beneficieze de un număr mai mare de inspectori, dar și de aparat administrativ. 

„Or ei au mai multe atribuții legale, nu doar cele legate de urmărirea disciplinară. Acest lucru face, pe de o parte, să nu se poată respecta termenele legale de soluționare a plângerilor primite, pe de altă parte, împiedică inspectorii să facă controale regulate la instanțe care ar fi un principal instrument de prevenire a comiterii unor încălcări ale legii. În paralel, trebuie întărită responsabilizarea lor, printr-un sistem de evaluare periodic”, este de părere Aliona Miron. 

Asta în condițiile în care, spune membra CSM, este întâlnită adesea situația în care unii justițiabili urmăresc, prin intermediul procedurilor disciplinare, fie influențarea judecătorilor, fie dublarea căilor de atac, fie revizuirea hotărârilor judecătoreşti.

În prezent, activitatea inspectorilor judiciari este evaluată o dată la doi ani. De regulă, cei evaluați negativ sunt revocați din funcții în baza hotărârii CSM. Potrivit Alionei Miron, este binevenit ca inspectorii veniți în funcție să fie de formare judecători sau foști magistrați, în condițiile în care „o persoană venită din afară poate comite greșeli care să determine anularea sau încetarea procedurilor”. Durata mandatului unui inspector judiciar este de șase ani. Acesta poate deține un singur mandat. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.