Odihnă în siguranță. Pentru că ne așteaptă mai multe sărbători și zile libere, în care oamenii se refugiază în natură, ANSP vine cu atenționări. Or, în acestă perioadă căpușele nu se odihnesc și sunt un adevărat pericol pentru iubitorii de spații verzi, deoarece mușcătura lor poate cauza o serie de boli grave. Pe parcursul anului s-au înregistrat 242 de cazuri de boala Lyme, provocată de căpușă.
Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, unul dintre pericolele ce apar atunci când petreci timpul în natură îl reprezintă căpușele, iar mușcătura lor poate cauza o serie de boli grave, precum boala Lyme, febra Q, encefalita acariană, tularemia, febra hemoragică de Crimeea-Congo.
Boala Lyme este considerată cea mai frecventă zoonoză cu transmitere vectorială în Republica Moldova, pe parcursul anului 2023, fiind înregistrate 242 de cazuri de boală, atât în zone rurale, cât și în cele urbane.
Căpuşele parazitează pe mamifere, păsări şi reptile și se hrănesc cu sângele acestora. Omul poate fi atacat accidental de căpușe, când nimerește în arealul de răspândire al lor. Căpușele preferă zonele bine vascularizate ale corpului uman și cel mai des se atașează în regiunea capului, gâtului, membrelor inferioare și superioare, în regiunea fosei axilare, inghinală, pe abdomen etc. În momentul „mușcăturii”, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice, astfel muşcătura este indoloră şi rămâne neobservată.
Semnul cel mai evident și frecvent al bolii Lyme este „eritemul migrator”, o leziune cutanată ce apare la 60-80% persoane agresate de căpușe. Adesea, acesta este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 03-32 de zile de la înțepătură: astenie, febră, cefalee, dureri ale articulațiilor, dureri musculare – semne clinice de boală ce necesită adresare urgentă la medic, care va prescrie investigații respective de laborator pentru diagnostic și tratament corect.
Pentru a preveni „mușcătura” de căpușă ANSP recomandă să evitați, fără strictă necesitate, mediile în care ele viețuiesc (păduri, zone cu iarbă înaltă etc.) sau să alegeți trasee sigure pentru plimbări în aer liber. Totodată să folosiți îmbrăcăminte de culori deschise cu mâneci și pantaloni lungi (pentru a observa căpușele agățate), dar și să verificați minuțios hainele și corpul la ieșirea din zonele de risc.
În cazul constatării „mușcăturii” de căpușă și prezența acesteia se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. Rețineți că riscul de transmitere a bolii scade odată cu depistarea timpurie și înlăturarea corectă a căpușei. Nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, sau aplicarea uleiurilor, ojei etc. Acestea ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.
Astfel, pentru înlăturarea căpușei, spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de iod 3-5% sau alcool etilic 70%. Cu penseta se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpușa din piele. Locul mușcăturii se spală cu apă curată cu săpun și se prelucrează cu tinctură de iod 3-5%, sau alcool etilic 70%.
Totuși, este necesar de menționat că nu orice mușcătură de căpușă se soldează cu apariția semnelor de boală. Din aceste considerente, specialiștii recomandă ca persoana mușcată de căpușă să atragă atenția asupra stării de sănătate, iar la apariția semnelor de boală este necesară și indicată adresarea imediată la medicul specialist.